Corin Braga

 

Cuvînt înainte

 

 

În ultimul număr al revistei Echinox pe anul 2000, anunţam o amplificare a activităţii Fundaţiei Culturale Echinox, o schimbare a formulei de apariţie de pînă atunci prin publicarea a trei variante de expresie. Iată, între timp această promisiune a devenit realitate. Revista Echinox, într-o concepţie nouă, dinamică, sub conducerea lui Horea Poenar, a ajuns la al treilea număr pe acest an, Caietele Echinox publică acum primul lor volum, iar website-ul Fundaţiei este în process de construcţie, fiind prevăzut să fie deschis în această toamnă.

După cum arătam în articolul de direcţie ”L’Echinox est mort. Vive les Echinoxes!”, Caietele Echinox şi-au propus un program al culturii de excelenţă. Vom publica numere tematice (rămînînd însă deschişi la inovaţii şi sugestii), cuprinzînd studii şi materiale de ţinută academică, ce îşi găsesc locul mai degrabă într-un volum sub formă de carte decît într-o revistă în format clasic. Pentru a asigura nivelul de performanţă ştiinţifică, vom colabora cu instituţii şi centre de excelenţă, cum sînt Centrul de cercetare a imaginarului (pe care îl vom prezenta în numărul viitor) sau Departamentul de literatură comparată de la Facultatea de Litere din Cluj. Pe această linie se înscrie şi concepţia acestui prim număr în simbioză cu Asociaţia Română de Literatură Comparată (ARLC), filială a Asociaţiei Internaţionale de Literatură Comparată (AILC). De asemenea, continuînd tradiţia multiculturală şi plurilingvistică a Echinoxului, vom publica articole nu doar în română, ci şi în diferite limbi de circulaţie, încercînd prin aceasta să racordăm cercetarea autohtonă la reţeaua internaţională.

 

***

Acest prim volum este consacrat unei teme de acută actualitate, ”Postcomunismul”, ca o variantă răsăriteană a studiilor de ”Postcolonialism” din Apus. Ideea volumului ne-a fost sugerată de colocviul ”Postcolonialism şi interculturalitate” organizat de Asociaţia Română de Literatură Comparată în zilele de 31 martie – 1 aprilie 2001 la Cluj. Împreună cu preşedintele Asociaţiei, domnul Paul Cornea, am găsit profitabilă ideea de a edita lucrările simpozionului într-un volum al Caietelor Echinox. Cum însă acest volum nu se dorea o simplă broşură a actelor colocviului, am solicitat o serie de alte materiale de la diferiţi specialişti, pentru a oferi o imagine cît mai aprofundată asupra temei. Într-o primă variantă, ne gîndisem să publicăm, în două secţiuni separate, pe de o parte lucrările simpozionului, şi de cealaltă contribuţiile din afară. Pe măsură însă ce cuprinsul volumului a căpătat formă şi densitate, am fost aduşi la soluţia prezentă, aceea de a dispune materialul nu după un criteriu pur formal, ci după unul organic. Am structurat aşadar studiile tematic, în jurul cîtorva concepte de mare suprafaţă, legate între ele printr-o reţea freatică de sensuri, cum sînt cele de multiculturalism şi interculturalitate, de postcolonialism şi postcomunism, de identitate şi hibridare culturală. Cei doritori să reconstituie şi felul în care s-au desfăşurat lucrările ARLC, vor găsi, alături de Cuvîntul domnului Paul Cornea, programul coloviului.

 

***

 

Volumul este conceput în cinci secţiuni mari. Prima secţiune oferă cîteva repere pentru delimitarea conceptului de multiculturalism. Avem plăcerea să publicăm două conferinţe şi o masă rotundă susţinute de Richard Rorty la începutul lunii mai 2001, la Universitatea ”Babeş-Bolyai”, în care profesorul american dezvoltă concepte precum cel de politici culturale, de cultură religiosă, filosofică şi literară, de ”intelectual” şi ”adevăr mîntuitor”, de relativism postmodern, de toleranţă interculturală. O altă contribuţie teoretică importantă este conceptul de ”identitate multiplă” elaborat de Victor Neumann. Cristian Moraru prezintă, din perspectiva unui universitar american, resursele culturale încrucişate de care dispune un comparatist în ziua de azi.

A doua secţiune desfăşoară cîteva subiecte aparţinînd studiilor postcoloniale. Virgil Nemoianu oferă o perspectivă asupra istoriei europene care şochează părerile moştenite: Europa nu mai este privită ca metropola colonizării mondiale (fapt valabil doar pentru un interval de cîteva secole), ci ca o mare colonie a altor civilizaţii (pre-istorice, antice, medievale, cum e, spre exemplu, Islamul). O privire contemporană asupra imaginarului colonial medieval aruncă şi studiul meu despre rasele monstruoase în care europenii clasificau populaţiile regiunilor terestre îndepărtate şi necunoscute. Trei studii se apleacă în continuare asupra legăturilor dintre postcolonialism şi cîteva discipline conexe: studiile postcoloniale vs. canonul occidental (Mircea Martin), feminism vs. postcolonialism (Mihaela Frunză) şi postcolonialism vs. postcomunism (Ion Bogdan Lefter). În pandant cu textele despre postcomunism ce urmează, Tomas Varnagy analizează o temă de istorie recentă, aplicată unei ţări – Argentina ­– în perioada ce succede unei dictaturi nu de stînga, ci de dreapta.

A treia secţiune tratează subiecte ale lumii postcomuniste. Ştefan Borbély, Mircea Popa şi Daniela Koleva reinterpretează, cu instrumentele noului istorism şi ale psihoistoriei, istoria atît de ideologizată şi falsificată a ”revoluţiilor” comuniste din România şi Bulgaria. Adaptînd sintagma franceză ”trahison des clercs”, Irina Bădescu se ocupă de ”trădarea intelectualilor” sub comunism. Două cercetări, a lui Suzanne Travers & Edward Kanterian, şi a Ruxandrei Cesereanu se apleacă asupra rolului şi imaginii Securităţii în România comunistă şi postcomunistă. Horváth Andor aduce în discuţie judecata etică la care este supus creatorul din perioada dictaturii comuniste de către comentatorii de după 1989. Claude Karnoouh investighează presiunea pe care ideologia comunistă a exercitat-o asupra unui alt gen de artă, arta ”publică” (statuarul, afişele, spectacolele de masă), gîndită de partid ca un vehicul al politicului. În sfîrşit, Augustin Ioan face o retropesctivă a evoluţiei arhitecturii religioase în ultimii zece ani.

A patra secţiune este consacrată temei identităţii naţionale (sursă adeseori a naţionalismului şi şovinismului) şi a hibridării şi comunicării interculturale. Dintr-un studiu mult mai extins, în care propune pentru România conceptul de Post-imperialism, Monica Spiridon selectează un capitol despre dificultăţile pe care românii le-au întîmpinat în definirea propriei identităţi naţionale. Despre problemele ridicate de postularea unei identităţi basarabene tratează şi Elena Prus, care introduce ca factor suplimentar de analiză dihotomia urban vs. rural. Carmen-Maria Mecu şi Nicolae Mecu dezvăluie capcanele identităţii româneşti pornind de la concepţiile lui Maiorescu sau Lovinescu, în timp ce Gabriel Coşoveanu şi Carmen Muşat discută identităţile alternative şi opţiunile ce i s-au deschis intelectualului estic în perioada postcomunistă. În sfîrşit, Romaniţa Constantinescu discută despre permeabilitatea sau impermeabilitatea frontierelor, atît fizice şi politice, cît şi culturale şi mentale, în timp ce Cosana Nicolae şi Mădălina Nicolaescu se interesează de noi modalităţi de circulaţie a informaţiei interculturale, cum ar fi constituirea de comunităţi virtuale pe internet sau publicitatea comercială.

O ultimă secţiune este destinată unor teme de comparatistică. Reproducem masa rotundă pe care ARLC i-a dedicat-o lui Adrian Marino în cadrul Colocviului de la Cluj, în care este omagiată activitatea şi opera comparatistului clujean. Memoriei unui alt om de cultură, care a reprezentat o verigă de legătură a literaturii noastre cu cea franceză, Henry Jacquier, îi este închinată intervenţia lui Horváth Andor. În final, Vasile Voia prezintă figura lui Hugo Meltzl, comparatist la Universitatea din Cluj în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, care a publicat prima revistă de literatură comparată din lume, Acta Comparationis Litterarum Universarum, în care se editau texte în nu mai puţin de 12 limbi străine – şi al cărei succesor îndepărtat sînt într-un fel şi aceste Caiete Echinox de azi.

 

***

 

În încheiere, se cuvine adus un cuvînt de mulţumire celor care au făcut posibilă, intelectual şi financiar, apariţia acestei noi formule a Caietelor Echinox şi a acestui volum. Pe de o parte, este vorba de Fundaţia Concept din Bucureşti care, în cadrul unui program internaţional de politici culturale, ne-a oferit un grant care să acopere cheltuielile necesare lansării şi desfăşurării proiectului nostru. De cealaltă parte, este vorba de Asociaţia Română de Literatură Comparată, care a contribuit nu doar la conţinutul tematic al acestui volum, ci şi la cheltuielile legate de editarea lui (sumele pentru organizarea colocviului şi publicarea actelor fiind obţinute de la un alt sponsor – Centrul de resurse pentru diversitate etnoculturală din Cluj). De asemenea, mulţumim Editura Dacia, cu care am intrat într-o fructuoasă colaborare în vederea tipăririi pe mai departe a Caietelor.