Alina Maistru
Vara asta, toate drumurile duc la Bucureşti
Pregătirea tinerilor patrioţi pentru întâmpinarea Festivalului,
aşa cum a fost ea schiţată în cotidianul Scînteia
“Din inima acestei ţări
în care munca e mândrie,
trimit în calea ta să vie,
drumeţule din depărtări,
un cald cuvânt de ospeţie!”
(Dă-mi mâna, prieten drag! de Dan Deşliu,
în Scînteia, 4 iulie 1953, pag. 3)
Cotidianul Scînteia, organ al Comitetului Central al PMR, începe să publice articole şi informaţii cu privire la Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie din august 1953, încă de la începutul lunii iunie; astfel, tinerii erau “cu gândul la Festival” chiar de miercuri, 3 iunie, când apărea un articol care le prefigura într-un fel pe viitoarele, care conţineau, potenţial, aceleaşi referiri la marele eveniment, schimbate fiind doar numele, cifrele şi datele. Subtitlurile articolului de care aminteam anunţă: “daruri pentru tineretul lumii”, “tinerii cântă Festivalul”, “pe şantierul marelui stadion”; în acest fel, aflăm de cadourile pregătite, de osanalele închinate manifestării şi de munca voluntară depusă pe şantierele din capitală, leitmotive care vor caracteriza orice referire de acum înainte la pregatirea tineretului patriot român pentru internaţionala adunare.
Dar să purcedem şi să transcriem doar câteva dintre multele citate dedicate Festivalului şi mai cu seamă pregătirilor pentru acesta:
“Daruri multe şi frumoase, simbol al prieteniei, iată ce pregătesc pentru participanţii la Festival tinerii din patria noastră” (3 iunie 1953, pag. 1);
“În atelierul de pictură al anului VI al Institutului de Arte Plastice, tânărul Szász Doria lucrează la un tablou ce reprezintă sosirea unor delegaţi la Festival” (3 iunie 1953, pag. 1);
“La oraşe şi sate, tineretul întâmpină Festivalul Păcii şi Prieteniei prin noi succese pe frontul construcţiei paşnice, socialiste printr-o largă participare la concursuri artistice, intensificând pregătirile organizatorice şi lucrând daruri pentru delegaţii din diferite ţări.” (10 iunie 1953, pag. 1);
“Pe cuprinsul patriei, pregătirile au luat o mare amploare; ele constituie o mărturie vie a hotărârii poporului nostru de a face o primire cu adevărat sărbătorească zecilor de mii de delegaţi de peste hotare.” (16 iunie 1953, pag. 1);
“Tineretul patriei întâmpină Festivalul prin noi succese în muncă şi învăţătură, sporindu-şi eforturile în lupta pentru realizarea cincinalului în patru ani, în bătălia pentru o recoltă îmbelşugată…” (16 iunie 1953, pag. 1).
Alte preocupări ale tinerilor români în perioada pregătirilor pentru sărbătoare ar mai fi: alegerea reprezentanţilor la Festival dintre cei mai fruntaşi în ale muncii precum şi alegerea comitetului de pregătire a aceluiaşi Festival, sporirea eforturilor studenţilor pentru a întâmpina cu succese la învăţătură cea de-a patra ediţie a manifestării internaţionale, publicarea ziarului dedicat în mod special Festivalului şi numit chiar Festival, care “cuprinde bogate şi interesante materiale informative, reportagii şi colaborări ce înfăţişează pregătirile intense ale tineretului în întâmpinarea marii sărbători a păcii şi prieteniei” (6 iunie 1953, pag. 2); mai apare de asemenea la Editura Tineretului, bineînţeles, o broşură în spijinul tinerilor care se pregătesc pentru Festival, sub titlul Să întâmpinăm cu noi succese cel de-al treilea Congres Mondial al Tineretului şi cel de-al patrulea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie, broşură care conţine un bogat material agitatoric care cheamă tineretul patriei să intensifice munca de pregătire a acestei sărbători.
Însă preocuparea cea mai acută a tinerilor utemişti este depăşirea producţiei. Astfel, “sub steagul întrecerii socialiste (…) oamenii muncii din fabrici şi uzine se pregătesc să întâmpine cu noi şi însemnate succese Festivalul Mondial al Tineretului”…(17 iunie 1953, pag. 1);
În întâmpinarea Festivalului, la Craiova “peste 12000 de tineri din întreprinderile regiunii sunt antrenaţi în întrecerea socialistă”, îşi întăresc brigăzile utemiste de producţie, creează noi brigăzi şi anume 31 de noi brigăzi, muncesc voluntar (11 iunie, pag. 1); se aminteşte şi de colectivul fabricii Kirov din Ploieşti, care realizează mai mult ciment pentru construcţiile cincinalului (19 iunie 1953), precum şi de munca tinerilor din Baia Mare şi din Turnu Severin (1 iulie 1953);
“În cinstea zilei de 23 august şi a celui de-al patrulea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor, iată angajamentele luate în cadrul întrecerii socialiste de către colectivul uzinelor Vulcan: depăşirea sarcinilor de producţie, scăderea preţului de cost şi realizarea de economii. În întâmpinarea acestor evenimente vom îndeplini planul producţiei globale în 11 luni, vom depăşi sarcina planificată cu 15 %, vom reduce preţul de cost cu 10 % şi procentul de rebuturi cu 9 %, vom realiza economii în valoare de 10 milioane de lei, vom îmbunătăţi indicele de utilizare a maşinilor unelte” (14 iunie 1953, pag. 1),…şi angajamentele nu se opresc aici;
În cinstea sărbătorii tinereţii şi prieteniei, la secţia ţesătorie a fabricii Brainer Béla din Cluj se ghidează după lozinca: “Tineri! În cinstea Festivalului să organizăm în fiecare miercuri schimburi de onoare în producţie!” (6 iunie 1953, pag. 1). Şi pentru că pe tineri îi caracterizează entuziasmul, bucuria, sârguinţa, hărnicia, puterea de muncă, dragostea, însufleţirea, alte lozinci care conduc activitatea lor, pregătirile lor pentru sărbătoare ar fi: “vara asta, toate drumurile duc la Bucureşti” (16 iunie 1953, pag. 1), care exprimă dorinţa înflăcărată a tineretului de a participa la Festival, sau “în întâmpinarea Festivalului să înfrumuseţăm oraşele şi satele patriei” (3 iulie 1953, pag. 3). Dând viaţă acestei lozinci, tinerii sprijină prin muncă voluntară diferite acţiuni gospodăreşti iniţiate de sfaturile populare; ei muncesc la înfrumuseţarea capitalei şi, drept urmare, “pretutindeni răsar noi parcuri, scuaruri, grădini, cinematografe, stadioane”, utemiştii mai repară străzi şi amenajează bazele sportive(16 iunie 1953, pag. 1).
“Un vechi obicei al poporului nostru este de a-şi întâmpina oaspeţii dragi cu daruri menite să exprime sentimentele sale prieteneşti” (20 iunie 1953, pag. 1). Respectând tradiţia, tinerii muncitori ai fabricii de maşini şi aparate electrice Electrotehnica din Bucureşti au lucrat din materiale economisite macheta unui transformator şi două machete de reductori ce vor fi dăruite oaspeţilor la Festival (3 iunie 1953, pag. 3). Daruri sunt şi piesele făcute de strungari, albumele cu fotografii şi aspecte din viaţa tinerilor şi munca lor, figuri şi vase decorative cu motive naţionale, poezii, tablouri în cinstea Festivalului şi alte obiecte lucrate cu migală, ca de exemplu: brichete, scrumiere, portţigarete, genţi de piele, curele, cordoane, portmonee lucrate din cea mai fină piele, coperţi de album, rame de cristal, costume naţionale şi cojoace specific româneşti, feţe de masă, carpete, şervete, batiste, bărcuţe cu pânze, lămpi de miner, insigne cu inscripţia Amintire din Valea Jiului, fluiere, doniţe, solniţe.
Munca în fabrici şi uzine este dublata de o bogată şi multilaterală activitate cultural-artistică şi sportivă; au loc, în cadrul pregătirilor din acest domeniu, concursuri între echipele artistice din şcolile elementare, medii, din cele profesionale şi cele superioare. Se îmbogăţeşte arta noastră plastică, noi creaţii literare sunt puse pe hârtie, noi cântece de masă şi lucrări simfonice sunt compuse în cinstea Festivalului; tinerii din orchestra simfonică de tineret pregătesc un program special, cuprinzând: Uvertura Ruslan şi Ludmila de Glinka, Simfonia a II-a de Beethoven şi Rapsodia I de Enescu (23 iulie 1953, pag. 2).
În acelaşi timp, sportivi de frunte din ţara noastră vorbesc despre pregătirile lor:
“Noi atleţii români ne pregătim cu sârguinţă. Condiţiile de care ne bucurăm sunt optime. De aceea vom căuta să reprezentăm cu cinste culorile patriei noastre.(Ion Moina, maestru emerit al sportului în RPR)” (28 iulie 1953, pag. 5);
“În general, lotul de gimnastică se pregăteşte pentru întrecerile ce se vor desfăşura în timpul Festivalului. În perioada de pregătire s-a afirmat o nouă serie de elemente tinere, printre care…(Stela Perim, maestră a sportului în RPR)” (28 iulie 1953, pag. 5).
După câte am observat, pregătirile tinerilor patrioţi pentru întâmpinarea Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie ocupă lunile iunie şi iulie ale verii lui 1953, ocupând în acelaşi timp şi paginile primitoare ale cotidianului- organ al Comitetului Central al PMR, Scînteia, care găzduieşte articole şi imagini cu şi despre uteciştii muncitori, artişti şi sportivi de pe cuprinsul patriei noastre. Ar fi interesant cum ar reda un ziar naţional de astăzi împrejurările unui asemenea eveniment internaţional ce s-ar desfăşura în România contemporană…