“Trăiască tinereţea splendidă a lumii!” (Scânteia tineretului)

Constantina Buleu

,,Trăiască tinereţea splendidă a lumii!”

(Scânteia tineretului)

Cel de al treilea Congres Mondial al Tineretului este precedat de conferinţa miniştrilor afacerilor externe ai S:U:A:, Angliei şi Franţei, conferinţă care a avut loc la Washington. Noţiuni precum: pace, libertate şi dreptate sunt considerate (de către curentul de opinie oficial ) etichete false care ascund scopuri contrarii. Conferinţa de la Washington oferă partea de întuneric menită să scoată şi mai puternic în evidenţă mesajele absolut luminoase şi umanitare ale Congresului de la Bucureşti. Pe tot parcursul Congresului, ziarul, în consacrate şi absolute ecuaţii opozitive, prezintă situaţiile economico-politice ale ţărilor din blocul vestic, pe de o parte, şi din cel estic, pe de alta. În numărul din 24 iulie se ia notă, deloc întâmplător, de ,,politica externă consecventă de pace a U.R.S.S. care răstoarnă unul după altul obstacolele pe care duşmanii colaborării internaţionale le ridică în calea către reglementarea problemelor internaţionale litigioase”¹. Cuvinte-cheie ( marcând aproape fiecare paragraf al articolelor din acest ziar, în perioada 24 – 31 iulie 1953 ) sunt: pace, colaborare, probleme internaţionale, toate trei făcând parte dintr-o sferă care ţinteşte transnaţionalizarea unei doctrine eficiente, aspect aflat în descendenţa spiritului internaţionalist al doctrinei socialiste sovietice.

Vârful de lance al celeilalte tabere este S.U.A., ţara care sprijină ,, clica lui Adenauer”² (sintagmă recurentă şi ea) şi pune bazele blocului agresiv al Atlanticului. Ambele acte sunt percepute ca demersuri de remilitarizare, consecinţe ale ,,invenţiei” primejdiei sovietice. Dar aceasta nu este singura invenţie a americanilor, adăugându-i-se şi ,,faimosul «război rece» american”, nimic altceva decât o ,,politică de diversiuni, aventuri şi provocări împotriva ţărilor lagărului democratic”³.

În 25 iulie 1953 are loc deschiderea Congresului Mondial al Tineretului, eveniment important al ,, Mişcării Mondiale Democrate de Tineret”⁴. Se pune un foarte mare accent pe diversitatea participanţilor ( la nivelul opiniilor politice, religiei, raselor, profesiei ), diversitate care, din nou, prin contrast, relevă un flux spiritual unidirecţional, unitar, asigurând unitatea în diversitate.

Un rol important îl au şi articolele care trec în revistă pregătirile şi entuziasmul tinerilor români (al laminorilor inclusiv). Începutul şi finalul unui asemenea articol⁵ oferă, în reluare, acelaşi mesaj; milioane de tineri sunt atenţi la ceea ce se întâmplă la Bucureşti. Bucureşti, oraşul gazdă al Congresului şi al Festivalului, este perceput ca un fel de Mecca pentru tinerii din întreaga lume, el fiind un centru de atracţie care oferă promisiunea unui mesaj înnoitor. Numai ,,cercuri recţionare”⁶ împiedică venirea unor tineri la festival. În acest sens este consemnat un abuz comis în Germania occidentală împotriva lui Philipp Müller⁷, căruia îi este dedicat şi un lung poem.

Discursul de deschidere⁸, ţinut de către Jacques Denis, secretar general al F.M.T.D., induce imaginea, la scară planetară, a tinerilor ale căror gânduri şi speranţe sunt îndreptate spre acest congres (prezentat drept ,,tribună autorizată a tinerei generaţii”). Jacques Denis arată că autoritatea acestui congres se bazează pe componenta de reprezentabilitate a punctelor de vedere şi a păturilor sociale, varietatea participanţilor devenind irelevantă în raport cu interesele fundamentale, identice ale acestora. Problemele vitale ale tinerilor se conturează în sfera întăririi unităţii, în sfera drepturilor economice şi sociale, la nivelul activităţilor culturale şi sportive, premisa pentru toate acestea fiind pacea.

Principalul liant al tineretului este dorinţa de pace, se specifică şi în raportul prezentat de Jacques Denis⁹. Condiţionate de această stare sunt toate drepturile omului. În perimetrul păcii se poate dezvolta unirea, consecinţa ei firească fiind topirea prejudecăţilor pe fondul încrederii, al prieteniei şi al muncii comune. Lupta pentru pace se reliefează ca o datorie sacră a tineretului, ameninţări la adresa ei fiind: remilitarizarea Germaniei şi a Japoniei, divizarea Germaniei, violarea acordurilor dintre aliaţi şi armata europeană.

În raportul său, Denis, reia ideile discursului său introductiv (,,actele” Congresului suferă oricum de repetiţie şi de limbaj stereotip ) şi consideră că unirea, mijloc ideal pentru triumful aspiraţiilor tinerilor în viziunea F.M.T.D. ( entitatea care a convocat acest congres, ,,cea mai puternică, cea mai activă şi cea mai reprezentativă dintre organizaţiile de tineret”-, este un mesaj recepţionat. Secretarul general al F.M.T.D. oferă o situaţie foarte dură a privării de drepturi şi a problemelor tinerilor în lume: şomaj, discriminare rasială şi sexuală, lipsa de şcoli, agricultură rudimentară, criza de locuinţe, analfabetism, cultura ca lux, interdicţia reprezentării politice, , războaie, cenzură, militarizare ( bazele militare sinistre fiind un atac la adresa americanilor mai ales ), mijloacele pentru demoralizarea şi depravarea tineretului ( radio, cinema, ziare ilustrate ). Costurile ,,cursei înarmărilor” sunt puse în balanţă cu echivalentul a ceea ce se poate face pentru a combate unele carenţe amintite mai sus, învăţământul fiind vizat în mod special.

În condiţiile unui schimb de opinii liber, ceea ce se preconizează este conturarea unui program în care să se regăsească speranţele oricărui tânăr.

Dacă prima parte a raportului prezentat de Jacques Denis făcea din unele reviste o problemă a tinerilor din întreaga lume, redarea (fragmentată ) a continuării acestui discurs¹⁰consemnează lupta tinerilor împotriva publicaţii imorale, dăunătoare. Consemnarea raportului este dublată de un articol¹¹ în care este intervievat un copil din delegaţia franceză, care nu citeşte comics-uri ( = ,,cărţi decadente americane de aventuri pentru copii” se specifică în nota explicativă de la sfârşitul articolului ), motivul abţinerii sale fiind acela că ,, sunt stupide”, părinţii care permit copiilor lor consumul unor asemenea publicaţii fiind ,, reacţionari şi colonişti”. Acest dublaj scoate la iveală palierul de îndoctrinare care anulează orice interes real pentru acurateţea şi pentru adecvarea prescrierii unui mesaj. Închiderea lucrărilor congresului¹² este de altfel un prilej, pentru Albiano Frullini de această dată, de a se pronunţa împotriva literaturii de consum care oferă ,,false concepţii despre viaţă” şi abat individul de la răspunderile de cetăţean al lumii.

Revenind la raportul lui Jacques Denis, acesta insistă asupra importanţei festivalurilor mondiale, prilej de întâlnire prietenească a tinerilor, întâlnire de care doar ,,duşmanii păcii” se tem. Patriotismul nu este perceput ca o limită naţională (forma extremă fiind naţionalismul ), ci, dimpotrivă, ca o forţă de transcendere la scară planetară. Denis îşi manifestă speranţa exinderii F.M.T.D. (creată în 1945), în spiritul acestui mesaj transnaţional, unificator. Finalul discursului său, subliniat prin fonturi mari, este: ,,Tineri! Înainte pentru viitorul nostru, pentru pace, prietenie şi fericire!”.

Exprimăm la Congres năzuinţele tineretului lumii!¹³ este o rubrică care consemnează declaraţii ale delegaţilor la Congres. Este un prim prilej de a lua contact cu lozinci – ,,Pace şi Prietenie” fiind centrală, şi Imnul Tineretului fiind ,,imnul păcii şi prieteniei”¹⁴ , după cum este el definit într-un număr care are drept motto ,, Pace şi Prietenie!”– şi cu stereotipii precum ,,discuţii constructive” sau dorinţa de ,,a-şi pune toate forţele în slujba fericirii popoarelor, a apărării păcii în lume”. Motto-ul numărului mai sus amintit se cerea confirmat şi în ,,salutul acad. prof. Traian Săvulescu, preşedinte al Academiei R.P.R.”¹⁵. În recuzita sa se mai intră : tineretul ,, purtător al făcliei ideilor nobile ale progresului” şi o suită de ,,trăiască” ( ,, Trăiască tineretul mondial luptător pentru pace şi prietenie” – în cazul în care auditorul şi cititorul nu asimilaseră ideea -, ,,Trăiască tinereţea splendidă a lumii – şi nu este vorba de preistorie- în mersul ei mereu înainte şi mereu mai sus”- familiar, nu-i aşa? Toate acestea sunt construcţii verbale care vor face carieră.

Unitatea tineretului lumii pentru drepturile sale¹⁶ oferă imaginea unor tineri occidentali disperaţi, tineri a căror situaţie ,, contrastează puternic” cu existenţa tinerilor din U.R.S.S. şi din ,, ţările de democraţie populară”. Un exemplu pentru ultimul termen al ecuaţiei este dat de către un personaj avizat – acad. prof. Traian Săvulescu¹⁷– şi prezintă ascensiunea şi dezvoltarea sănătoasă a poporului român eliberat de sovietici ,, de sub călcâiul cotropitorilor”. Grija pentru om – esenţa politicii partidului nostru¹⁸ este un articol în care se specifică (încă o dată, dacă mai era nevoie): ,, spre deosebire de regimul capitalist care consideră masele populare drept un material uman brut, bun numai pentru exploatare, regimul de democraţie populară îşi subordonează întreaga sa activitate satisfacerii nevoilor materiale şi culturale mereu crescânde ale celor ce muncesc”, perspectivă întărită şi de accentul pus de către Jacques Denis¹⁹, încântat de aparenţa perfectă a funcţionării sistemului socialist. Cuvintele lui Vasile Muşat²⁰, delegatul tineretului din România ,,sunt confirmate de tot ce au văzut delegaţii în cele câteva zile de când au venit în România”, aspect care traduce efortul organizatorilor de a crea o lume conformă propagandei (o Cenuşăreasă neconfirmată, decorul bunăstării rămânând doar un decor, înşelător prin natura sa).

Sub titlul: Lucrările Congresului mondial al Tineretului²¹ sunt consemnate, pe scurt, discursurile liderilor delegaţiilor la Congres. Un spaţiu generos i se acordă reprezentantului sovietic, Alexandr Şelepin, care vorbeşte despre ,,succesele construcţiei paşnice a Uniunii Sovietice, despre viaţa fericită a tineretului sovietic”. El se pronunţă pentru coexistenţa diferitelor sisteme economice, pentru relaţii de ,,reciprocitate” (mare cuvânt în condiţiile autorităţii sovietice…) şi, de ce nu, pentru reînvierea relaţiilor cu tinerii englezi, care se consolidaseră în război. Notaţiile la discursurile participanţilor din afara sferei de influenţă sovietică surprind problemele grave ale omenirii: şomajul, mizeria, persecuţiile de natură politică, foametea, războaiele în pregătire şi discriminările de orice tip. Reprezentantul S.U.A. vorbeşte despre pierderile omeneşti înregistrate de ţara sa în războiul coreean, pierderi ,,inutile”, şi afirmă: ,,noi avem o mare simpatie pentru tineretul şi poporul coreean”. El aminteşte şi de persecuţiile la care sunt supuşi apărătorii păcii în S.U.A., cum a fost cazul soţilor Rosenberg, exemplu care are drept consecinţă păstrarea unui moment de reculegere în sala Congresului.

În zilele următoare, lucrările Congresului²² pun în discuţie situaţia coloniilor, dar şi alte aspecte (sportul şi cultura, componente fundamentale ale imaginii unei societăţi sănătoase, fac parte din problematica Congresului, mai ales că importanţa susţinerii lor este accentuată şi de festivalul care urmează). Un punct de vedere interesant are reprezentantul Belgiei, Soost Mattheews, un catolic, pentru care este important ca tânărul creştin să cunoască marxismul, nu din cărţi, ci din contactul uman, creştinismul şi marxismul neeexcluzându-se reciproc, ci fiind complementare (şi Nietzsche considera concepţia socialistă o consecinţă a celei creştine ). Gudmundeer Magnunson (Islanda) admite existenţa unor forţe antiprogresiste care au ucis speranţa postbelică, şi pune intrarea Islandei în pactul atlantic pe seama presiunii exercitate de S.U.A. A treia rundă a lucrărilor Congresului²³reia problema coloniilor şi a independenţei statale. Luis Jorge (Argentina), glisând parcă pe ideea belgianului, vorbeşte despre ,, exploatatorii care utilizează religia pentru a domina masele” şi înaintează ideea ,, unităţii dintre creştinism şi comunism”. Se arată dispus să viziteze U.R.S.S. pentru a prelua modelele socio-economice şi culturale , pe care să le implementeze şi în America Latină.

În 29 iulie, atenţia unui articol²⁴ se focalizează asupra lui Vu Quang (al cărui discurs la Congres este prezentat în pagina 3 a aceluiaşi număr²⁵), un vietnamez trist pentru că a fost nevoit să părăsească frontul pentru a veni la Congres, şi care, totuşi, se pronunţă pentru pace. Reacţiile la discursul său sunt euforice: este îmbrăţişat de tineri francezi, se scandează: ,,Vietnam”, ,,Pace”, ,,Prietenie”.

În numărul din 28 iulie²⁶, pe un ton grav, profetic, este sărbătorit acordul de armistiţiu din Coreea. De ce profetic? Pentru că o primă secţiune a articolului uzează de versurile scrise în ziua a doua a Congresului de o tânără cubaneză, versuri destinate unui cântec. Acestea au priză la publicul din sala Congresului: ,, Noi tinerii din Cuba/ Luptăm pentru pace/ Să înceteze moartea/ În Coreea şi Vietnam!”. Vestea armistiţiului este adusă la tribună de către delegatul chinez, reacţia fiind una de entuziasm general: se scandează pace ,,în zeci de limbi”, în exaltarea generală sunt ridicaţi pe braţe nu doar coreenii, ci şi chinezii, un ,,erou al luptei eroice a poporului coreeean”, Pe Pen-Uc, plânge, iar secvenţa este catalogată drept ,,o scenă mai înălţătoare greu poate fi imaginată”. Finalul acestei consemnări face legătura cu un alt front – Vietnamul – prin gestul îmbrăţişării a doi copii ( un francez şi un vietnamez ). Articolul este susţinut de o fotografie (aşezată central) în care un delegat coreean este purtat pe umeri de câţiva participanţi la Congres (o imagine-ecou există în pagina 5 a aceluiaşi număr ).

Congresul se încheie cu un apel²⁷ şi cu o rezoluţie²⁸, care accentuează cele două ţeluri ale F.M.T.D.: pacea şi drepturile. Rezoluţia descrie starea lumii aşa cum este ea percepută în contextul istoric dat, dar ea mai cuprinde şi o serie de previziuni sumbre: pentru mulţi tineri viitorul este ameninţat de carenţa de drepturi, dublată de spectrul unui alt război mondial. Se are în vedere protejarea tinerilor de ,,propaganda militaristă” şi de ,,ură rasială”, întărirea schimburilor culturale ( congrese, întâlniri ), deschiderea internaţională către tineri, încheierea ,,războiului rece” ( armistiţiul din Coreea fiind perceput ca o dovadă a posibilităţii acestui act ), solidaritatea cu tinerii din ţările coloniale ( care duc o luptă de eliberare ), încetarea cursei înarmărilor şi unirea tineretului din întreaga lume.

Închiderea lucrărilor Congresului Mondial al Tineretului²⁹ consemnează scurte cuvântări cu aceeaşi problematică ( unul dintre vorbitori fiind laureat al premiului Stalin – prof. Icuo Oiama ). Trăgând linie, se constată că, la tribuna Congresului au vorbit 113 delegaţi, reprezentând organizaţii religioase, politice, de tineret, culturale, sportive, afiliate sau neafiliate la F.M.T.D., din 106 ţări.

Simetric, cuvântul final îl are Jacques Denis: ,, În numele conducerii Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat vă asigur că vom da toate forţele noastre, toată capacitatea noastră, pentru victoria luptei tineretului din lumea întreagă pentru unitate, pentru o viaţă mai bună, pentru pace”.

Note

Ce dovedeşte conferinţa de la Washington. în: ,, Scânteia tineretului”, 24 iulie 1953, p. 4
Ibid., p.4
Ibid., p.4
Salut fierbinte Congresului Mondial al Tineretului!. în: ,,Scânteia tineretului”, 25 iulie, 1953, p. 1
Bucureşti – în ajunul Congresului. În: ,,Scânteia tineretului”, 25 iulie, 1953, p. 3
Salut fierbinte Congresului Mondial al Tineretului!. în: nr. cit., p. 1
Florin Mugur: Cântecul lui Philipp Müller (fragmente). în: nr. cit. p.3
Cel de al III – lea Congres Mondial al Tineretului, contribuţie la cauza menţinerii păcii. în: nr. cit., p.1
Activitatea Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat de la cel de al doilea Congres Mondial al Tineretului şi sarcinile tineretului în lupta pentru pace şi pentru drepturile sale. în: ,,Scânteia tineretului”, 26 iulie, 1953, p. 3
Id., în: ,,Scânteia tineretului”, 28 iulie, 1953, p. 2
Prin glasul lor Franţa spune,, pace”. în: ,,Scânteia tineretului”, 29 iulie, 1953, p. 3
Închiderea lucrărilor Congresului Mondial al Tineretului. în: ,, Scânteia tineretului”, 31 iulie, 1953, p. 3
Exprimăm la Congres năzuinţele tineretului lumii!. în: ,,Scânteia tineretului”, 25 iulie, 1953, p. 3
Deschiderea Congresului Mondial al Tineretului. în: ,, Scânteia tineretului”, 26 iulie, 1953, p. 1
Ibid., p.1
Unitatea tineretului lumii în lupta pentru drepturile sale. în: nr. cit., p. 1
Deschiderea Congresului Mondial al Tineretului. în: nr. cit. p. 1
Grija pentru om – esenţa politicii partidului nostru. în: nr. cit., p. 2
Activitatea Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat de la cel de al doilea Congres Mondial al Tineretului şi sarcinile tineretului în lupta pentru pace şi pentru drepturile sale. în: nr. cit., p. 3
Prietenia tineretului lumii. Însemnări din sala Congresului. În: ,, Scânteia tineretului”, 29 iulie, 1953, p. 1
Lucrările Congresului Mondial al Tineretului. în: ,,Scânteia tineretului”, 28 iulie 1953, p. 5
Id., 29 iulie, 1953, p. 3
Id., 30 iulie, 1953, p. 3
Prietenia tineretului lumii. Însemnări din sala Congresului. în:,,Scânteia tineretului”, 29 iulie, 1953, p. 1
Lucrările Congresului Mondial al tineretului. în: nr. cit, p. 3
Aspecte din sala Congresului. în: ,,Scânteia tineretului”, 28 iulie, 1953, p. 1
Apelul celui de al III – lea Congres Mondial al Tineretului. în: ,,Scânteia tineretului”, 31 iulie, 1953, p. 1: ,, TINERI şi TINERE! Reprezentanţii tineretului şi ai organizaţiilor de tineri din 106 ţări care au participat la cel de al II – lea Congres Mondial al Tineretului vi se adresează vouă. […] NOI DORIM CU TOŢII ca cea mai frumoasă parte a vieţii tinerilor şi tinerelor de toate naţionalităţile şi rasele să nu fie întunecată de grija şi de teama zilei de mâine; ca fiecare tânăr să aibă de lucru şi o îndeletnicire care să-i asigure un salariu suficient pentru a duce o viaţă demnă; ca fiecare tânăr să aibă posibilitatea de a studia şi de a se odihni, de a-şi dezvolta calităţile şi aptitudinile sale, de a-şi întări sănătatea şi vigoarea; ca fiecare tânăr să aibă posibilitatea de a-şi întemeia un cămin şi de a trăi în pace şi fericire; ca fiecare tânăr să aibă dreptul de a lua parte la viaţa socială şi politică a ţării sale. TINERI, CE TREBUIE SĂ FACEM PENTRU A TRADUCE ÎN VIAŢĂ VISURILE NOASTRE? UNITATE; UNITATE ŞI IARĂŞI UNITATE […] SĂ NE UNIM PENTRU A APĂRA DREPTUL LA FERICIRE; DREPTUL LA BUCURIE; SĂ NE UNIM PENTRU A STA ÎN CALEA FORŢELOR RĂULUI […] ÎNAINTE TINERET AL LUMII: PENTRU PACE ŞI PRIETENIE, PENTRU UN VIITOR LUMINOS.”
Rezoluţia celui de al III – lea Congres Mondial al Tineretului. în: nr. cit., p. 1
Închiderea lucrărilor Congresului Mondial al Tineretului. în: nr. cit., p. 3