Templeton 2007-2009 – Echinox Journal

ADSTR – PROGRAM SORE
Polul:	Cluj
Titlul temei de cercetare:	Theology and Science in the Romanian Ecclesiastical Imageries
Perioada de derulare:	2007-2009
Director temă:	Corin Braga
Colectiv de lucru:	Ştefan Borbély, Ruxandra Cesereanu, Pr. Ioan Chirilă, Carmen Fenechiu, Liviu Maliţa, Ovidiu Pecican, Doru Pop, Vasile Rus, Andrada Fătu-Tutoveanu

PROIECT DE CERCETARE

I. OBIECTIVE PROPUSE

Baza teoretică. Premiza de la care pleacă programul “Theology and Science in the Romanian Ecclesiastical Imageries” este că punctul de întâlnire între ştiinţă şi religie este ceea ce cercetătorii ultimelor decenii au numit imaginarul. Imaginarul este un concept central pentru analiza comportamentului uman individual şi de grup. O tradiţie filosofică apăsat intelectualistă a impus ideea că omul este o fiinţă raţională, ale cărei acţiuni depind de mecanisme logice, reductibile la diagrame inteligibile. Or, acest mit al raţionalităţii nu descrie o realitate, ci mai degrabă un ideal, o utopie antropologică. Pentru a înţelege şi a descrie creaţiile umane, precum şi pentru a anticipa şi eventual a influenţa conduitele persoanelor şi ale grupurilor, trebuie investigate motivaţiile lor inconştiente, conţinuturile imaginare şi simbolice, încărcăturile emoţionale. Cercetarea imaginarului vine să suplinească această lacună majoră din filosofia şi psihologia europeană.
Cum conceptul de imaginaţie are o lungă istorie, el a primit evident şi mai multe definiţii de-a lungul timpurilor. În sensul cel mai larg, se poate spune că imaginaţia este funcţia psihică creatoare de imagini. Platon deja distingea între idei şi imagini, înţelegând prin primele nişte reflectări corecte şi apropriate ale esenţelor, iar prin ultimele nişte copii, adesea deformatoare, ale acestora. Din această valorizare a luat naştere o atitudine dispreţuitoare şi condescendentă faţă de imaginaţie, considerată adeseori, în raport cu raţiunea şi cu intelectul, ca fiind un fel de “nebună a casei”, o sursă de erori şi falsuri. E adevărat, au existat în istorie curente şi filosofii, precum neoplatonismul, hermetismul Renaşterii sau Romantismul, care au acordat fanteziei un rol important, de “regină a balului”, dar în general ea a fost desconsiderată ca o funcţie inferioară şi imprecisă a sufletului.
Astăzi, însă, ştim că gândirea prin imagini este mai genuină, mai largă, mai nuanţată calitativ decât gândirea prin idei şi noţiuni. Ea foloseşte senzaţiile şi percepţiile organelor noastre de simţ, aşadar reprezentările noastre senzoriale, fiind mai aproape de “lumea exterioară”, spre deosebire de intelect, care foloseşte simboluri şi concepte abstracte, adică nişte traduceri într-un limbaj secund ale reprezentărilor perceptive. Cu alte cuvinte, raportul tradiţional s-a inversat şi acum imaginaţia este văzută ca fiind mai aproape de adevăr decât intelectul, deoarece foloseşte nişte unităţi de sens (imaginile) mai apropiate de obiectele realităţii exterioare sau interioare, fizice sau meta-fizice, decât sunt unităţile de sens ale raţiunii (ideile). Percepem lumea şi reacţionăm la ea întâi prin imagini, cu toată cohorta de nuanţe, senzaţii şi afecte care le însoţesc, şi abia apoi prin idei şi raţionamente. Recunoaşterea acestui adevăr poate schimba multe lucruri în cele mai neaşteptate domenii, spre exemplu în sociologie sau politologie, dar şi în ştiinţele “dure”.
Tocmai pentru a se pune accentul pe funcţia investigatoare şi prospectivă a imaginaţiei a fost introdus termenul, mai dinamic, de imaginar. Imaginarul este capacitatea noastră de a crea imagini noi, exploratoare, vizionare. În paradigma actuală, se accentuează tot mai mult tendinţa de a privi ficţiunea şi ficţionalizarea, imaginea şi imaginarul, ca o formă alternativă de cunoaştere, mai greu de controlat dar mai exuberantă şi poate mai promiţătoare decât cunoaşterea raţională. Mai puţin cunoscută în spaţiul american, cu termeni câteodată greu de tradus în engleză, cercetarea imaginarului constituie o prioritate europeană, ce tinde însă să se extindă şi spre alte zone ale planetei.
Ştiinţa modernă a imaginarului a fost fondată la jumătatea secolului XX, prin eforturile unor filosofi, teoreticieni şi istorici ai religiilor precum Gaston Bachelard, Henry Corbin, Mircea Eliade, Charles Baudouin, Charles Mauron, Gilbert Durand şi alţii. Situată între percepţie şi raţiune, între reprezentarea senzorială şi noţiunea intelectuală, imaginea a fost abordată dintr-o perspectivă complexă, menită să-i pună în evidenţă natura specifică, mecanismele de generare, de funcţionare şi de transmitere, relaţiile sinestezice, simbolice şi logice pe care le întreţine cu percepţiile, amintirile şi ideile, rolul şi funcţiile în cadrul psihismului individual şi a celui colectiv, concretizările sale psihologice, sociale sau artistice.
O dată cu dezvoltarea societăţii postmoderne, relevanţa şi importanţa acestor cercetări a crescut în mod vertiginos. Lumea actuală evoluează spre ceea ce se numeşte satul global, o societate în care, la fel cum locuitorii satului tradiţional cunoşteau toate întâmplările importante din localitate, oamenii din toate părţile lumii pot primi, prin canalele mediatice, informaţii despre orice eveniment desfăşurat în toate colţurile pământului. Spre deosebire însă de satul tradiţional, unde transmiterea informaţiilor era directă, interpersonală, nemediată, în satul global informaţia este indirectă, mediată, transformată. Sistemul de reclame, reţelele de distribuţie a filmelor, ziarele şi revistele, televiziunile prin cablu şi prin satelit, Internetul, toate aceste instrumente mediatice nu mai furnizează imagini perceptive despre indivizi şi evenimente, ci doar imagini imaginare, procesate în studiouri şi redacţii, capabile să transporte mesaje suplimentare, subliminale, expuse manipulării comerciale sau ideologice. Campaniile politice şi războaiele electronice, modele şi sistemul de promovare a vedetelor sunt nişte exemple banale în ceea ce priveşte felul în care imaginile ne influenţează şi ne modelează viziunea asupra realităţii.
Imaginarul constituie aşadar “rădăcina” marilor noastre activităţi cognitive, el poate fi văzut ca punctul de întâlnire dintre ştiinţă, religie, arte plastice, literatură şi alte domenii ale spiritului uman. Gaston Bachelard este unul dintre primii cercetători care au pus în lumină faptul că paradigmele ştiinţifice cele mai abstracte şi matematizate pleacă de la un complex de pre-supoziţii de natură imaginară. Toate marile sisteme cosmologice, modelul geocentric al pitagoreicilor şi creştinilor, modelul heliocentric al lui Copernic-Kepler-Galilei, modelul Kant-Laplace, modelul termodinamic, modelele relativiste contemporane etc. au la bază un set de apercepţii imaginare care sunt comune cu gândirea religioasă dominantă în perioada respectivă, dar şi cu întreaga paradigmă cognitivă a epocii.
Obiective generale de cercetare. Pornind de la aceste premize, programul “Theology and Science in the Romanian Ecclesiastical Imageries” şi-a propus ca în cei trei ani de studiu să se aplece asupra următoarelor trei direcţii de cercetare:
– Anul I. Imaginarul religios.
– Anul II. Imaginarul plastic-artistic.
– Anul III. Imaginarul ştiinţific.
Scopul nostru este ca, prin analiza primastică a imaginarului subiacent celor trei domenii să atingem punctul de contact transdisciplinar dintre ştiinţă, religie şi artă, locul unde devin manifeste schemele profunde ale gândirii umane.

II. REZULTATE OBTINUTE. METODE DE VALORIFICARE

După cum reiese din planul general, acest prim an a fost dedicat studierii mecanismelor imaginarului religios. Cercetarea a presupus următoarele etape:
1. Constituirea nucleului de lucru, reunind câţiva din membrii Centrului de Cercetare a Imaginarului de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj. Aceştia sunt: prof. dr. Corin Braga (director), prof. dr. Ştefan Borbély, conf. dr. Ruxandra Cesereanu, prof. dr. Ovidiu Pecican, lector dr. Doru Pop, drd. Andrada-Fătu Tutoveanu. Acestui nucleu i s-au adăugat pr. Ioan Chirilă (decanul Facultăţii de Teologie ortodoxă), conf. dr. Liviu Maliţa (decanul Facultăţii de Teatru şi Televiziune), lector dr. Vasile Rus şi lector dr. Carmen Fenechiu (de la Catedra de Limbi clasice).

2. Acest grup a stabilit direcţia de cercetare, conceptele şi metodele puse în lucru. Apoi a stabilit lista de colaboratori din străinătate şi din România, care au fost contactaţi în vederea realizării unui volum tematic din revista academică Caietele Echinox dedicat imaginarului religios.

3. Grupul a planificat o serie de conferinţe şi participări la colocvii menite să pună în valoare cercetările în sfera imaginarului religios. Dintre acestea, amintim:
– Simpozionul comemorativ “Mircea Eliade”, organizat de prof. Ştefan Borbély la Facultatea de Litere din Cluj în 13 martie a.c., la care au prezentat lucrări Ştefan Borbély, Corin Braga, Mircea Muthu şi Martha Petreu
– Conferinţa “Imagination, imaginaire, imaginal. Three French Concepts for defining Creating Fantasy”, ţinută de Corin Braga la Symposium “Art in the new field of visibility”, Netherlands Media Institute, Montevideo Time Based Arts, Amsterdam, 19-20 ianuarie
– Coorganizarea de către Corin Braga, cu partenerii francezi Anna Caiozzo şi Nicolas Weyl-Parrot, a Colocviului “Autour de Picatrix. Image et magie”, la Université Diderot – Paris 7, în 11-12 mai
– Conferinţa “Trois méta-typologies : Archétype, anarchétype, eschatype”, ţinută de Corin Braga la Deuxieme Congres du Réseau Européen d’Etudes Littéraires Comparées, organizată de Université Blaise Pascal şi de Maison des Sciences de l’Homme, la Clermont-Ferrand, în 6-9 septembrie
– Conferinţa “Gnostic Elements in Mircea Eliade’s Thinking” ţinută de Ştefan Borbély la International Seminar on History of Religions to Mark the Centenary of Mircea Eliade, New Delhi, India, Jawaharlal Nehru University, în 8-10 oct.
– Conferinţa “A Methodological Challenge to Edward Said’s Orientalism” ţinută de Ştefan Borbély la simpozionul “Orientalism Revisited”, Calcutta, Victoria Memorial, în 12 oct.

4. O parte din rezultatele acestei cercetări au fost reunite în volumul tematic al revistei Caietele Echinox, publicată în franceză şi engleză, vol. 12, 2007, cu titlul “L’imaginaire religieux”. Redăm în continuare contributorii şi sumarul acestui volum :
– Jean-Jacques Wunenburger (Université Jean-Moulin – Lyon 3, Franţa), Le jeu sacré
– Philippe Walter (Université Stendhal – Grenoble 3, Franţa), Imaginaire, religion et superstitions. Plaidoyer pour la < longue durée >
– Călin-Andrei Mihăilescu (University of Western Ontario, Canada), vs. Myth
– Arnaud Huftier (Université de Valenciennes, Franţa), Une autre essence : le rapport au sacré des récits fantastiques populaires
– Ionel Buşe (University of Craiova, Romania), Mythes et symboles de la mort initiatique dans le conte de fées
– Hugo Francisco Bauzá (Universidad de Buenos Aires, Argentina), La mitología clásica y su proyección contemporánea
– Ruxandra Cesereanu (Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca, Romania), Cultic Conflicts between Gods in the Greek Tragedy
– Carmen Fenechiu (Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca, Romania), The Term Numen in Lucan’s The Civil War
– Mihaela Ursa (Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca, Romania), Women in the Religious Imaginary. From “the Crown of Creation” to “the Gate of Hell”
– Ştefan Borbély (Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca, Romania), Early Christianity and the Comparative Religion of Ash
– Alin Suciu (Faculty of Theology, Laval University, Canada), Mysticism and Theosis in pre-Plotinian times?
– Ionuţ Daniel Băncilă (Philipps-Universität Marburg, Germany), Some Aspects of Manichaeism as Religion of Beauty
– Mădălina Vârtejanu-Joubert (Centre Gustave Glotz, Paris, Franţa), Le concept de pouvoir dans le judaisme : Réflexions sur la Bible comme modele
– Ana Bărbulescu (University of Bucharest, Romania), Bound by a Unifying Conflict: the Sage and the Min in Tannaitic Times
– Philippe Gardette (Centre P.-A. Février, Université de Provence, Franţa), Un entre deux religieux dans le dialogue judéo-chrétien: les judaisants a Byzance, approche et enjeux
– Cristina Ciucu (University of Bucharest / Université Lyon 3 et INALCO, Paris, Franţa), Neo-Platonism and the Cabalistic Structure of the Divine Emanation
– Silviu Dan Lupaşcu (University for Architecture and Urbanism Ion Mincu, Bucharest, Romania), Les identités multiples du Messie dans les espaces religieux abrahamiques
– Anna Caiozzo (Université Diderot – Paris 7, Franţa), Images et imaginaires du mal dans les représentations de l’Orient musulman
– Ioan Chirilă (Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca, Romania), Présence du Logos dans l'< image >
– Jean-Marc Joubert (Institut catholique d’études supérieures, La Roche sur Yon, Franţa), Un exemple d’image patristique de la déification : Le fer embrasé par le feu
– Carmen Raluca Aştelian (University of Bucharest, Romania), < Ce mystere en paix écouté >
– Răzvan Ionescu (University of Bucharest, Romania), Le théodrame / Theodrama. Le déroulement du cérémonial liturgique vu comme théodrame
– Ovidiu Pecican (Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca, Romania), A Greek Monastery in Palestine and Its Possessions in Hungary at the Beginning of the 13th Century
– Vasile Rus (Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca, Romania), Ugo di San Vittore ed il paradosso del mistico dotto
– Daniel Fărcaş (Université de Paris IV – Sorbonne, Franţa), L’oil dans l’imaginaire mystique de Maître Eckhart
– Daniela Dumbravă (University of Florence, Italy), Thek’ou-t’ou, a Political and Religious Ceremonial at the Court of the Ch’ing Dynasty
– Corin Braga (Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca, Romania), Derniers refuges terrestres des utopies classiques :le Continent Austral Inconnu et les pôles géographiques
– Andrada Fătu-Tutoveanu (Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca, Romania), The “Infernal Chemistry” of the 19th Century. The Opiates between the “Witchcraft Paradigm” and the Development of Modern Toxicology
– Dan Dana (University of Bucarest, Romania), Le Zalmoxis de Lucian Blaga, entre construction et révolte : un aspect du débat sur le < spécifique national > dans la Roumanie d’entre-deux guerres
– Liviu Maliţa (Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca, Romania), The Religious Imaginary in the Romanian Post-War Dramaturgy
– Doru Pop (Babes-Bolyai University, Cluj-Napoca, Romania), Holy Advertising

5. De asemenea, tot în cadrul atelierului de cercetare a imaginarului religios, au fost publicate în acest an o serie de cărţi, în colecţia Mundus Imaginalis pe care Centrul de Cercetare a Imaginarului o coordonează la editura Dacia din Cluj:
– Jean-Pierre Sironneau, Milenarisme şi religii moderne, Cluj, Dacia, decembrie 2006, colecţia Mundus Imaginalis vol. 14
– Maryvonne Perrot, Bachelard şi poetica timpului, Cluj, Dacia, 2007, vol. 15
– Cristian Bădiliţă, Sacru şi melancolie, Cluj, Dacia, 2007, vol. 16
– Philippe Walter, Limba păsărilor, Cluj, Dacia, 2007, vol. 17
– Corin Braga, 10 studii de arhetipologie (ediţie revăzută şi adăugită), Cluj, Dacia, 2007, vol. 18
– Ştefan Borbély, Mitologie generală, vol. II, Calendarele mitologiei. Riturile de fertilitate, Cluj, Limes, 2007

III. Theoretical issues and contributions:

General aspects:
Avant le désenchantement moderne du monde et l’imposition de la perspective positiviste et athée, les sociétés humaines ont perçu pendant des millénaires l’univers dans les termes d’une explication religieuse. Beaucoup continuent de le faire encore aujourd’hui et on a argumenté que les athéismes et les scientismes actuels ne sont que des formes déguisées et détournées de comportements religieux. A partir des croyances du néolithique et du chamanisme des chasseurs et des pasteurs jusqu’aux religions polythéistes de l’antiquité et aux monothéismes du Livre, l’histoire mondiale offre un panorama éblouissant de visions religieuses, avec des dynamiques imprévisibles et révélatrices, d’une complexité inextricable. Le relativisme postmoderne nous a appris que nous ne pouvons plus nous permettre de juger ces visions comme illusoires et pernicieuses, comme des formes inférieures et méprisables de cognition. Par contre, en tant que systemes explicatifs du monde, elles s’averent etre des complexes cognitifs complets et autosuffisants. Elles sont des modeles alternatifs qui constituent un réservoir inégalable de solutions au moment ou d’autres modeles, dominants a un moment ou autre, entrent en impasse. Si l’on veut conserver non seulement la richesse des diverses cultures, mais aussi notre disponibilité de changer de point de vue, si nécessaire dans le contexte actuel de la globalisation, il faut savoir utiliser l’histoire des religions, l’anthropologie et l’ethnologie comme des instruments de pensée.
Dans l’immense champ des domaines confédérés des recherches sur l’imaginaire, l’imaginaire religieux détient une position privilégiée. Mise au point par des savants comme Henry Corbin, Mircea Eliade ou Gilbert Durand, l’analyse des constellations de mythes et de symboles du < homo religiosus > dispose d’un riche jeu de méthodes et herméneutiques, dont la mythanalyse, la mythocritique et la mythodologie. Les recherches sur la fantaisie religieuse offrent une nouvelle perspective a la science de la religion (la < Religionswissenschaft >), offrant au chercheur une position < télescopée > et une saisie nouvelle de son domaine. Elles permettent une analyse phénoménologique des rituels et croyances religieuses, en tant que phénomenes de l’imaginaire humain, sans impliquer le difficile probleme de trancher sur la réalité métaphysique et ontologique des figures surnaturelles qui apparaissent dans ces croyances.
En Roumanie, apres 1989, les études religieuses ont pris un extraordinaire essor. Il s’est formé maintenant une nouvelle génération de jeunes chercheurs, avec des études dans les plus prestigieuses universités occidentales, qui ont appris les langues grecque et hébraique, copte et arabe, hindou et tibétaine, etc., et qui sont intégrés dans des groupes internationaux de recherches sur les manuscrits antiques et les religions du monde. Bien que cette réintégration de l’intelligentsia roumaine dans le circuit international se manifeste dans tous les domaines, la phalange la plus compacte, cohérente et visible paraît etre celle des historiens des religions.
Le prestige de la science des religions parmi les jeunes érudits roumains a plusieurs explications. Comme facteur de fond on peut penser a un < retour général du refoulé >, apres quarante-cinq ans de dictature communiste et d’athéisme forcé. Une autre explication serait l’héritage folklorique beaucoup plus massif dans cette zone < latérale > de l’Europe que dans les autres parties du continent et donc une sensibilité plus fraîche envers les phénomenes religieux. Enfin, et non en dernier lieu, les fantasmes professionnels des jeunes chercheurs sont souvent dominés par l’ascendant et l’auréole de savants comme Mircea Eliade et Ioan Petru Couliano. Ces figures tutélaires se sont constituées, pendant la dictature, en modeles de réussite académique et intellectuelle. On pourrait dire que Mircea Eliade a créé un empire – l’histoire des religions -, et que le trône, laissé vacant par la mort tragique de Ioan Petru Couliano, invite a une émulation de succession. Ce volume desCahiers de l’Echinox se propose d’offrir sinon un panorama, au moins une image rapide des préoccupations de la nouvelle génération de chercheurs roumains dans l’histoire des religions. (Corin Braga)

Individual studies:

1. Călin-Andrei Mihăilescu, University of Western Ontario, Canada
vs. Myth
Abstract: Myth is neither story nor a twisting of truth; myth is the virus of the other. As such, it viruses culture: it both makes it possible by transforming fear into anxiety, and attempts to overwhelm it, by rationalizing anxiety as mythical fear and elation. Polemics, rather than dialectics, can face the cunning of myth, for polemics flows against the virus of the myth, and a culture that does not fight this virus is not worth the name.
Keywords: myth; language; truth; virus; Franz Kafka; Claude Lévi-Strauss; Hans Blumenberg; Mircea Eliade; Roland Barthes; Roberto Calasso; Ariadne; Prometheus.

2. Ionel Buşe, University of Craiova, Romania
Myths and Symbols of Esoteric Death in Folktales
Abstract: The symbolism of esoteric death in archaic societies implies the access of man to spirituality. Mircea Eliade identifies a connection between mythical cosmogony and the secret ceremonies of initiation in post-existence. Using specific rituals, archaic man reenacted the exemplary models revealed to him by gods in illo tempore. In the Romanian folktales, the symbolism of the esoteric death falls under this general pattern. The protagonists prepare to reach the otherworld, following a rite of passage from one ontological level to another; they are confronted with a series of trials; they fight with death-demons; and sometimes they die and are miraculously reborn.
Keywords: Myth; Romanian folktales; religious symbolism; esoteric death; Mircea Eliade.

3. Ruxandra Cesereanu, Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca, Romania
Cultic Conflicts between Gods in the Greek Tragedy
Abstract: The divide between humans and gods is commonplace in the Greek tragedy: at the beginning, as directors of tragic performances, the gods cause the transformation of humans into moving troupes, robotized and manipulated, armies of industrious insects to the benefit of some religious cult. When conscience and revolt surge in humans, the gods are offended and act punitively. However, sometimes the gods get involved in controversies among them precisely because of the mortals, the issue to be debated upon being arguably the pertinence or the lack of pertinence, at a certain moment, of a religious cult and of its worshippers. Although they may take humans as a pretext, the clashes between gods are always of a religious nature. They are violent precisely because they lead to the extinction or the banning of a religious cult in favor of another. Such clashes appear above all in some of the Greek tragedies such as The Eumenides – from Aeschylus’ trilogy The Oresteia – and Euripides’ Hippolytus and The Bacchae.
Keywords: Greek tragedy; Aeschylus; Euripides; Erinyes; Eumenides; Apollo; Athena; Orestes; Hippolytus; Phaedra: Theseus; Artemis; Aphrodite; Bacchae; Dionysus; Pentheus.

4. Carmen Fenechiu, Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca, Romania
The Term Numen in Lucan’s The Civil War
Abstract: The paper intends to investigate, as its title suggests, the uses of the term numenin Lucan’s epic: “The Civil War”. The morpho-syntactic analysis of the verses where numen is employed reveals three senses of this notion: “power”, “divinity”, “statue”. Moreover, the examination of these passages uncovers not only the meanings of numen, but also the Stoic conception which underlies the poem.
Keywords: Stoicism; Seneca; Lucan; numen; divine power; deification.

5. Mihaela Ursa, Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca, Romania
Women in the Religious Imaginary
From “the Crown of Creation” to “the Gate of Hell”
Abstract: This paper investigates the way in which, in order to be contained, unsettling projections about women inside the religious imaginary are confined to specific areas, which I call “reservation fields”, since these allow their survival, at the same time keeping them under control by means of cultural policies. My case studies focus upon the projection of Eve (in the Judeo-Christian cosmogony) and Pandora (in Hesiod’s Greek cosmogony), as problematic women, to say the least. Both are traditionally understood as “bad” women, who allow evil into man’s world. Several patterns of cultural selection and manipulation are analyzed and – hopefully to a certain degree -dismantled throughout the paper.
Keywords: Sexual / gender identity; reservation fields; cosmogonical models; “evil / good” woman; logic of doubt; “mystory”; Pygmalion; Galatea.

6. Ştefan Borbély, Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca, Romania
Early Christianity and the Comparative Religion of Ash
Abstract: The paper investigates the anthropological roots of the symbolism of ash in the four Christian gospels, and in the early custom of the Ash Wednesday anointing ritual, as related to the archaic symbols of fire, palm tree, and the Egyptian myth of resurrection focused on the cosmological role of the Phoenix. By analyzing the ritualistic content of the old Jewish Festival of the Tents (Sukkot), whose traces appear in the Christian gospels in a few passages related to Christ’s imminent death, the paper also suggests that, in a specific anthropological context, Jesus might have been the sacrificial victim of an early harvest feast, which explains his vivid association to the ashes in the ritual of the Ash Wednesday and in the early Christian re-writings of the legends concerning the Phoenix.
Keywords: Ash; Ash Wednesday; Gospels; Jewish festivals; early Christian symbols; Phoenix.

7. Ioan Chirilă, Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca, Romania
The Presence of the Logos in the “Image”
Abstract: The concept of captivity determined by image, of excessive imagophagy, and even of image dependence, is of great actuality. Contemporary ordinary images aim for the senses and, therefore, we can speak nowadays about an idolatry of the image. From an anthropological and iconological perspective, image reception takes place at the intersection of seeing with the background intrinsic to the receptor, which includes images, words, and decryption keys for symbols. This collective background comprises the complex and yet extremely simple image of Paradise. In a synthetic exegetic approach of the prophetic excerpts that refer to this theme, we have tried to identify the iconic dimension of the symbolic structures used by prophets in order to restore the theonomic aspect of creation, and of moral acting. In the prophetic uttering, the Paradise motifs express a restoration of the creation’s natural way of being. It is precisely this fact that determines us to see the icon as the sign of the restored meaning of our existence and a presence or a source of grace. The icon creates the connection between men and the Logos, between us and His image inside us.
Keywords: Logos; image; icon; Paradise.

8. Ovidiu Pecican, Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca, Romania
A Greek Monastery in Palestine and Its Possessions in Hungary at the Beginning of the 13th Century
Abstract: This paper discusses the case of a monastery in the Banat region, near the lower Danube, at the beginning of the 13th century. At that epoch, the Hungarian Kingdom expanded on the territories previously ruled by the Bulgarian Czardom. The monastery presented here entered under Roman ecclesiastical jurisdiction, suffering a tormented reorganization. Its evolution is presented in comparison with a similar monastery in Cyprus.
Keywords: South-eastern Europe; Central Europe; Orthodoxy; Catholicism; monastery.

9. Vasile Rus, Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca, Romania
Hugh of Saint Victor and the Paradox of the Mystical Doctor
Abstract: Within the Christian tradition, Hugh of Saint Victor can be placed in between scholasticism and mysticism. He is the living image of a learned mystic, who demonstrates how one can reach the contemplation of God through physical sciences, without putting the divine mystery on a secondary plane. He offers the sample of an instructed mystic, who tries to transform his knowledge into contemplation.
Keywords: Scholastics; mystics; theology; contemplation; prayer; revealed truth; liberal arts.

10. Corin Braga, Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca, Romania
The last terrestrial locations of the classical utopias: Terra Australis Incognita and the Poles
Abstract: Utopias can be seen as the Modern avatars of the Christian myth of the Terrestrial Paradise. If for the people of the Middle Ages, the Garden of Eden was irrevocably hidden by God after the original sin, for the people of the classical age, Utopias were ideal cities built by men through their own forces and ingenuity. The continuity between the two topics is also marked by the locations that the medieval theologians and the classical utopists attributed to them. In this paper, I will show that some bizarre locations of the Terrestrial Paradise, the antipodes and the poles of the globe, were inherited by a series of utopias from More and Andreae to the anonymous Relation d’un voyage du Pôle Arctique au Pôle Antarctique par le Centre du Monde.
Keywords: Terrestrial Paradise; Utopia; Terra Australis Incognita; extraordinary voyages.

11. Andrada Fătu-Tutoveanu, Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca, Romania
The “Infernal Chemistry” of the 19th Century.
The Opiates between the “Witchcraft Paradigm” and the Development of Modern Toxicology
Abstract: During the 19th century, in the absence of a legal interdiction and of scientific research on its effects, drug use acquired a multileveled mental representation of its positive and negative aspects. My study focuses on the change which took place during that period regarding the representation of drugs, from a mysterious, dangerous chemistry (what we call “the paradigm of witchcraft” and magic) to a scientific vision, through the birth and development of toxicology. The first section of the article deals with the evolution of the literary/cultural and social representations of poisons and drugs (opiates in particular), in parallel with the scientific developments. The main subject of discussion is the inheritance of a certain imagery regarding drugs, the “obsession” of finding a panacea in both paradigms, as well as the association of opium to a miraculous remedy and then to a “demonic” substance. The second section deals with the ambivalent relation of the modern artist to the drug, which is due to the perception of opiates as both a way of access to Paradise, and as a diabolic attraction.
Keywords: Romanticism; Witchcraft; Opiates; Laudanum; Morphine; Heroine; Addiction; Toxicology; Panacea; Poison.

12. Dan Dana, University of Bucarest, Romania
The Zalmoxis of Lucian Blaga, between Construction and Revolt:
An Aspect of the Debate on the “National Specificity” in Inter-war Romania
Abstract: This study explores the debate concerning the “national specificity” in inter-war Romania, especially on the subject of the revaluation of the Dacian heritage, in the context of the quest for autochthonism, in a cultural milieu dominated by nationalism. The poet and the philosopher Lucian Blaga (1895-1961) was very interested by the Dacian ancestors, as witnessed by his essay on the “Revolt of the non-Latin element”, or the play Zamolxe, both published in 1921. The writer challenged the current view which privileged the Latin element in the typology of the Romanians. Five years later, the monograph Getica of the historian Vasile Pârvan became the very source of the fascination for the Dacians in the Romanian culture before WWII. Numerous titles invaded the cultural market, both scientific and amateurish, and a new current, the thracomania, became fashionable. One of the champions of Dacianism was the theologian Ioan Coman, who saw the Dacian religion as announcing Christianity in its orthodox form. Once again, Blaga entered the dispute, attempting to tone down nationalist and intolerant Dacianism; he offered the model of a lucid intellectual engaged in an animated cultural debate.
Keywords: Lucian Blaga; Zalmoxis; Dacians; Romania; nationalism; religion.

13. Liviu Maliţa, Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca, Romania
The Religious Imaginary in the Romanian Post-War Dramaturgy
Abstract: The paper presents a typology of the religious imagination of the Romanian playwrights after the Second World War. The period is divided into two phases, the communist and the post-communist dramaturgy. In the first phase, Romanian drama was shaped by the pressure of the official ideology and censorship, which imposed important changes to the traditional religious symbolism. In the second phase, after 1989, Romanian drama reflected the deconstructive trend of late modernity. All in all, Romanian dramaturgy is marked by the absence of a religious tradition.
Keywords: Romanian dramaturgy; Communism; Orthodoxy; Lucian Blaga; Marin Sorescu; Alina Mungiu Pippidi.

14. Doru Pop, Babes-Bolyai University, Cluj-Napoca, Romania
Holy Advertising
Abstract: This paper is focused on the transfer of signs and connotations from the sacred to the profane as it is explicit in the Romanian media and advertising industry. Advertising is considered a religion of the post-industrial capitalism, thus advertising and marketing practices are interpreted as means of substituting religious thinking. The central hypothesis is that advertising – by means of psychological pressure and social persuasion – has integrated Christianity as a cultural product within the commercial space. The author takes into consideration three levels: the impact of advertising on commodities industry, the expressions of popular culture, and its manifestations in the mass media. These levels are observed by interpreting advertising products from the top ten companies in Romania, ranging from personal hygiene and cosmetics, alcohol and soft drinks, chemical products from cleaning, household appliances and communication technologies. The paper describes how the secularization of sacred symbols has spread fast in Romanian media and in the advertising business, discusses the process of draining significations from Christian icons, and interprets the consequences of religious metaphors exploited for commercial ends. Starting from the mercantile rhetoric of contemporary advertising and the language of commercials, the paper criticizes the materialistic idolatry and the simulacrum of spirituality.
Keywords: consumption; media; advertising industry; marketing practices; cultural analysis; popular culture; Christianity; religious metaphors.

IV. PERSPECTIVE
După cum am arătat la capitolul obiectivelor programului, următorii doi ani vor fi dedicaţi analizei imaginarului plastic-artistic şi a celui ştiinţific. Scopul acestor analize transdisciplinare şi prismatice va fi stabilirea punctelor de convergenţă între imaginile religioase, ştiinţifice şi artistice, trunchiul comun al gândirii prelogice de factură imagistică, ce asigură convergenţa acestor moduri diferite de cogniţie.
Marea provocare pe care identificarea unui asemenea trunchi comun o va ridica va fi stabilirea naturii constantelor şi invarianţilor regăsibili în imaginarul ştiinţific, religios şi artistic. Sunt aceşti invarianţi de natură antropologică sau de natură culturală? Cu alte cuvinte, avem de-a face cu nişte scheme arhetipale comune întregii rase umane, regăsibile, în diverse variante, la diferiţi indivizi, indiferent de locul, timpul şi mediul cultural respectiv, sau avem de-a face cu topoi, cu teme şi motive transmise şi reproduse pe cale culturală, dependente aşadar de formaţie, educaţie şi mediu? Ştim că ipoteza antropologică a arhetipurilor prezente în bagajul genetic al conştiinţei umane, în varianta teoretizată de psihiatrul C. G. Jung, a fost serios şi dur criticată de către psihologi şi epistemologi de alte orientări şi formaţii.
Dar ar fi interesant şi provocator de explorat în ce măsură cercetările actuale de neuroteologie (cf. Matthew Alper, The God part of the Brain, 1996; James H. Austin, Zen and the Brain, 1999; A. Newberg & E. D’Aquili, Why God won’t go away, 2001; R. Joseph,Neurotheology. Brain, Science, Spirituality, Religious Experience, 2002, etc.), care explorează cu tomografe de înaltă rezoluţie activitatea creierului în stările “mistice” (transă şamanică, extaz mistic, meditaţie yoghinică, rugăciune etc.), aduc lumini noi asupra ipotezei existenţei unor patternuri cerebrale ale experienţelor religioase. Indiferent de rezultat, însăşi existenţa unor asemenea cercetări este o formă de îmbinare a religiei cu ştiinţa.