Phantasma. Centru de Cercetare a Imaginarului (II)

Corin Braga

Phantasma

Centru de Cercetare a Imaginarului (II)

Cum anuntam în numărul trecut, aceste două volume ale Caietelor Echinox prefatează si însotesc crearea, în cadrul Facultătii de Litere, a unui Centru de Cercetare a Imaginarului. Deschiderea publică festivă are loc marti, 16 aprilie 2002, la Facultatea de Litere. În afară de membrii Centrului si de invitatii din Universitate, din Cluj si din tară, festivitatea se va bucura si de prezenta domnului Jean-Jacques Wunenburger, director al Institutului Gaston Bachelard de cercetare a imaginarului si a rationalitătii din Dijon si responsabil al relatiilor dintre Centrele de Cercetare a Imaginarului constituite într-o retea care acoperă mai multe tări, cum sunt Franta, Brazilia, Canada, Coreea de Sud, Israel, Mexic, Polonia si România.

În numărul trecut, am deschis prezentarea Centrului prin câteva consideratii despre directiile si dimensiunile actuale în cercetarea imaginarului. În numărul acesta vom prezenta structura administrativă si programele Centrului.

Aceste informatii pot fi consultate si pe Website-ul Centrului:

www.lett.ubbcluj.ro/~phantasma

Descrierea Centrului

A. Conducere si membri

Centrul porneste la lucru cu o echipă de oameni din diverse arii si de vârste diferite, care conduc, participă sau colaborează la programele derulate.

Director executiv:

Conf. dr. Corin Braga

Directori de programe:

Prof. dr. Mircea Muthu – Coordonator al programului de studii sud-est europene

Prof. dr. Vasile Voia – Director de studii al Masterului ”Istoria Imaginilor – Istoria ideilor”

Conf. dr. Stefan Borbély – Director, împreună cu Corin Braga, al Caietelor Echinox; Conducător al Cercului ”Eranos”; Coordonator al programului de psihoistorie

Lector dr. Ruxandra Cesereanu – Coordonatoare a programelor de cercetare a imaginarului social; Îndrumătoare a Cercului de creative writing ”Literatura onirică”

Ovidiu Pecican – Coordonator al programului de imaginar istoric

Prof. Mircea Baciu – Curator al Galeriei electronice

Asist. drd. Cristina Varga – Website design

Membri

Conf. dr. Diana Adamek

Lector dr. Sanda Cordos

Asist. drd. Horea Poenar

Asist. drd. Mihaela Pop

Prep. Ovidiu Mircean

Profesori care predau în programul de Master ”Istoria imaginilor – Istoria ideilor:

Prof. Alin Ailincăi

Prof. dr. Aurel Codoban

Prof. Doina Modola

Prof. dr. Mircea Muthu

Prof. dr. Vasile Voia

Conf. dr. Stefan Borbély

Conf. dr. Corin Braga

Conf. dr. Pavel Puscas

Studentii înscrisi în programul de Master ”Istoria imaginilor – Istoria ideilor”, seria 2001-2002:

Florentina Coman

Elena Herlea

Ioana Macrea

Simina Maxim

Ovidiu Mircean

Anamaria Molcsan

Angela Moldovan

Anca Muntean

Nicoleta Pălimariu

Adina Sita

Daniela Sandru

Emilia Toma

Nicolae Turcan

Traducători în cadrul Colectiei ”Mundus Imaginalis”:

Ioana Bot

Liliana si Doru Burlacu

Ioan Curseu

Tudor Ionescu

Svetlana Jureleac

Raluca Lupu-Onet

Ovidiu Mircean

Anca Muntean

Anca Noje

Stefana Pop

Parteneri din partea altor Centre

Conf. dr. Rodica Baconsky, Conf. dr. Gheorghe Lascu – Departamentul de limbi moderne aplicate

Prof. dr. Rodica Pop – Centrul de studii belgiene

Conf. dr. Ioana Bot – Programul de Master de literatură română

Prof. dr. Aurel Codoban – Institutul de religii est-europene si orientale

Desigur, lista este deschisă si fluctuantă, ea va fi amplificată pe măsură ce în cadrul Centrului vor fi deschise si derulate diverse programe.

Centrul este conceput ca un ansamblu de institutii si programe menite să ofere o bază administrativă si logistică cercetărilor asupra imaginarului, predării si publicării lor. Acestea sunt:

I. Un Master interdisciplinar de lite-ratură comparată intitulat

Istoria imaginilor – Istoria ideilor

Director de studii: Prof. dr. Vasile Voia

Organizat în cadrul Facultătii de Litere, acest program de masterat de 1 an îsi pro-pune să reunească profesori de la mai multe facultăti, reprezentând mai multe discipline si metode, care să ofere masteranzilor o perspectivă spectrală asupra imaginarului si a relatiilor sale cu ratiunea. Functia imaginativă este abordată din mai multe unghiuri de vedere conjugate: al filosofiei, al religiei, al literaturii, al muzicii si al artelor plastice. Cursurile sunt distribuite în două mari categorii: Teoria si Practica imaginii.

Masterul a început în anul universitar 2001-2002, cuprinzând un număr de 13 studenti. Programa de studiu este următoarea:

Semestrul I

1. “Metode în comparatistica actuală : tematologia, imagologia, studiile europene”. Propunător: prof. dr. Vasile Voia (Facultatea de Litere, Catedra de literatură română, comparată si teoria literaturii)

2. ”Teorii ale simbolului”. Propunător: prof. dr. Aurel Codoban (Facultatea de filosofie, Catedra de filosofie sistematică)

3. ”Teme filosofice – paradigme stiintifice – episteme estetice”. Propunător: conf. dr. Pavel Puscas (Academia de muzică “Gheorghe Dima”, Facultatea teoretică, Catedra de compozitie, muzicologie, pedagogie)

4. ”Eschatologia europeană din antichitate până în Renastere”. Propunător: conf. dr. Corin Braga (Facultatea de Litere, Catedra de literatură română, comparată si teoria literaturii)

Semestrul II

5. ”Plastică si literatură”. Propunător: prof. dr. Mircea Muthu (Facultatea de Litere, Catedra de literatură română, comparată si teoria literaturii)

6. ”Elemente de semiotică si sintaxă a vizualului”. Propunător: prof. Alin Ailincăi (Facultatea de arte vizuale, Catedra de ceramică, sticlă, metal si arte textile)

7. ”Teoria imaginii în teologia bizantină”. Propunător: conf. dr. Ioan I. Ică jr. (Facultatea de Teologie ortodoxă, Catedra de istoria si filosofia religiilor)

8. ”Mostre de imaginatie ostilă : imaginea ’celuilalt’ în cultura dihotomică a Războiului Rece”. Propunător: conf. dr. Stefan Borbely (Facultatea de Litere, Catedra de literatură română, comparată si teoria literaturii)

II. O Colectie de carte intitulată

Mundus Imaginalis

Coordonator : Corin Braga

Colectia este rezultatul unei fructuoase colaborări între Centrul de Cercetare a Imaginarului si Editura Dacia, care a hotărât să o includă între celelalte colectii editate de ea.

Sintagma ”mundus imaginalis” a fost creată de Henry Corbin pentru a desemna ceea ce am putea numi iconosfera, universul imaginilor. Colectia îsi propune să publice volume, originale sau traduse, care se apleacă asupra constelatiilor de imagini si simboluri ce irigă freatic cultura umană. La rândul lor, aceste galaxii de simboluri se organizează în viziuni coerente despre univers, în imagini ale lumii, secretate de diverse sisteme religioase, filosofice sau artistice. În consecintă, colectia cuprinde mai multe serii, ce se ocupă de

Modul de functionare a imaginarului:

1. Antropologia imaginarului

2. Arhetipologie generală

3. Teoria imaginii

Imagini ale lumii, asa cum apar în :

4. Viziunile samanice

5. Religia greacă si cultele de mistere

6. Gnoză si hermetism

7. Disciplinele oculte ale Renasterii si epocii moderne

Colectia a fost deschisă în anul 2001. Până în prezent, au apărut 3 volume :

– Charles Mauron, De la metaforele obsedante la mitul personal, Traducere din limba franceză de Ioana Bot, Aparat critic, bibliografie si note pentru editia românească de Ioana Both si Raluca Lupu, Dacia, 2001, 384 pagini (Seria Teoria imaginii)

– Stefan Borbély, De la Herakles la Eulenspiegel. Eroicul, Dacia, 2001, 376 pagini (Seria Arhetipologie generală)

– Jean-Jacques Wunenburger, Utopia sau criza imaginarului, Traducere de Tudor Ionescu, Dacia, 2001, 304 pagini (Seria Arhetipologie generală)

În cursul anului 2002 sunt prevăzute să apară următoarele volume :

– Laurence Delaby, Samanii tungusi [Les shamans toungouses], Traducere de Liliana si Doru Burlacu (Seria Viziuni samanice)

– Lucien Lévy-Bruhl, Imaginatia simbolică [L’imagination symbolique], Traducere de Raluca Lupu-Onet (Seria Antropologia imaginarului)

– Pierre Brunel, Invocarea mortilor si coborârea în infern [L’évocation des morts et la descente aux enfers], Traducere de Svetlana Jureleac (Seria Arhetipologie generală)

– Wayne Shumaker, Stiintele oculte ale Renasterii [The Occult Sciences in the Renaissance], Traducere de Ovidiu Mircean (Seria Disciplinele oculte ale Renasterii si epocii moderne)

– Jean Libis, Mitul androginului [Le mythe de l’androgyne], Traducere de Anca Muntean (Seria Arhetipologie generală)

– Auguste Viatte, Sursele oculte ale Romantismului, [Les sources occultes du Romantisme], Traducere de Stefana Pop si Ioan Curseu (Seria Disciplinele oculte ale Renasterii si epocii moderne)

– Françoise Bonardel, Filosofia prin foc [Philosopher par le feu], Traducere de Raluca Lupu-Onet (Seria Disciplinele oculte ale Renasterii si epocii moderne)

– Paul Foucart, Misterele de la Eleusis [Les Mystčres d’Eleusis] Traducere de Anca Noje, (Seria Religie greacă si cultele de mistere)

III. Caietele Echinox

Caietele Echinox sunt o interfată între Centrul de cercetare a imaginarului si Fundatia Culturală Echinox. Începând cu anul 2001, Echinoxul apare în trei formule, în format de revistă, în format de carte si în format electronic. Caietele Echinox si-au propus să colaboreze cu diverse institutii, centre si organisme academice si profesionale, publicând rezultatele unor actiuni sau programe de cercetare desfăsurate împreună cu acestea. Astfel, primul volum al Caietelor, apărut în 2001, a fost conceput în colaborare cu Asociatia Română de Literatură Comparată si a avut drept subiect teme de ”Postcolonialism si Postcomunism”.

Al doilea si al treilea volum, închinate ”Teoriei si practicii imaginii”, abordează imaginarul dintr-o perspectivă conjugată, cea a Imaginarului cultural (volumul 2, 2001) si cea a Imaginarului social (volumul 3, 2002).

IV. Cercul de studii

Eranos

Fondator si conducător: Stefan Borbély

Cercul a fost înfiintat în toamna anului 1991, la Facultatea de Litere din Cluj, sub egida Colectivului de literatură comparată, si a functionat cu intermitente pînă în vara anului 1997, cînd si-a suspendat activitatea, ea fiind reluată abia în primăvara lui 2002, la solicitarea studentilor.

Cercul promovează o deschidere interdisciplinară, asigurînd, lunar, dezbateri pe teme de imagologie, simboluri, religie, studiul comparat al mentalitătilor, psihanaliză, psihocritică, psihologie politică, psihoistorie, filosofie. Simpla enumerare a tematicii generale sugerează că milităm pentru integrarea studentilor de la mai multe facultăti, în interesul unor reuniuni lunare cît mai reusite.

Sedintele se desfăsoară la Facultatea de Litere din Cluj (str. Horea 31), fiind popularizate în prealabil prin afise si prin presă. Periodic invităm conferentiari cu reputatie, din Cluj si din alte orase.

Teme dezbătute în perioada 1991-1997 (selectiv):

– Mit si rit în conceptia lui Freud;

– Oedip – o mitanaliză jungiană;

– Jung si arhetipologia;

– Jung: arhitectura simbolică a casei de la Bollingen;

– Riturile de lustratie;

– Rituri sacrificiale în Vechiul Testament;

– Inorogi si alte animale simbolice;

– Postmodernismul filosofic;

– Trauma nasterii în conceptia psihoistoriei.

V. Creative writing

Literatura onirică

Responsabil: Ruxandra Cesereanu

Centrul doreste să sprijine nu doar cercetarea academică, conceptuală, asupra imaginarului, ci si initiative artistice care explorează într-o formă sau alta lumea fantasmelor. Sub umbrela sa va fi cuprins un mic grup de scriitori, format în anii ’90 la Cluj, care folosesc în literatura lor tehnici de traversare a peretilor realitătii, cum sunt halucinatia, delirul, visul, cosmarul, transa sau extazul. Este vorba de scriitori ce se pot regăsi sub titlul de (neo)onirici nu atât sub aspectul administrativ, al unui grup ce se reuneste mai mult sau mai putin regulat, cât al unei poetici si al unei sensibilităti comune. Manifestele si literatura neoonirică recuperează strategiile de derealizare si revizitează lumile paralele, fie ele metafizice, psihologice sau estetice, folosite si descoperite (inventate) de romantici, de suprarealisti si de oniricii anilor ’60-’70 (Dimov, Tepeneag etc.).

Centrul are în proiect două seminarii speciale, unul de creative writing în domeniul oniric, si altul de comentarii pe marginea viziunilor samanice.

VI. Galerie electronică

Curator: Mircea Baciu

Centrul doreste să încurajeze si să răspândească creatia plastică si vizuală, loc unde imaginea este chemată să scoată la suprafată cele mai neasteptate cotloane si inflexiuni ale perceptiei sau fanteziei. Înainte de a gândi posibilitatea deschiderii unui spatiu de expozitii, solutia cea mai rapidă si eficace este de a expune tablourile într-o galerie electronică, cuprinsă în website-ul Centrului.

Simezele cibernetice sunt inaugurate cu lucrările pictoritei bucurestene Laura Covaci.

VII. Un Website

Phantasma

Webdesign: Cristina Varga

Dedicat activitătii imaginare, Centrul nu avea cum să evite tentatia de a-si crea o imagine oglindită, o icoană virtuală, prin care să-si construiască o identitate în universul postmodern prin excelentă – ciberspatiul. Cum însă rădăcinile fantasmelor sublimate în unităti de informatie electronică rămân în continuare să-si tragă seva din cele mai obscure formatiuni ale inconstientului colectiv, am ales drept siglă o gravură anonimă de la 1580, satirizând ”Nebunia călătoriilor”. Desenul a fost făcut într-o perioadă când noua mentalitate modernă începea să deconspire ”gândirea vrăjită” a Evului Mediu, luând în derâdere corpusul de călătorii fantastice mostenite prin traditie, precum si moda si obsesia călătoriilor de explorare ce se lansase în Renastere. ”Stultorum infinitus est numerus”, scrie pe ”bărbia” călătorului imaginar. De altfel, în interiorul tichiei de nebun se află însusi globul pământesc, într-o reprezentare geografică nu mai putin fantastică, din moment ce baza mapamondului este ocupată de un gigantic dar fictiv Continent Austral Necunoscut.

Întreaga activitate a Centrului va fi reflectată în paginile acestui website. El va surprinde în timpul paralel si simultan al informatiei binare activitătile desfăsurate prin programele Centrului si va stoca istoria reală a acestuia în creodele hyperspatiului (adică, pentru a vorbi în termeni mai putin metafizici, în clusterele de memorie ale serverului). De asemenea, el va face legăturile si trimiterile la website-urile partene-rilor Centrului.

C. Programe de Cercetare

Unitătile prezentate mai sus constituie baza administrativ-logistică a Centrului de cercetare a imaginarului. Ele construiesc un cadru de lucru (investigatie, elaborare, predare) si oferă niste canale de expresie pentru cei care doresc să-l folosească drept umbrelă institutională. O dată Centrul deschis în mod oficial, există mai multe proiecte de demarare a unor programe de cercetare, adică a unor teme de studiu de grup, în care vor fi chemati mai multe cadre didactice si studenti, pentru care se vor face cereri de finantare, granturi si sponsorizări, care se vor finaliza cu studii, cărti si baze de date.

1. Programul interdisciplinar

de balcanologie

Coordonator: Prof. dr. Mircea Muthu

Obiective generale:

– Promovarea studiilor balcanice la nivelul institutional, inclusiv a limbilor balcanice moderne

– Constituirea unui fond de carte balcanică

– Instituirea doctoranturii pe teme de balcanologie

– Editarea unui buletin informativ anual

Obiective prioritare:

– Publicarea istoriei aromânilor

– Alcătuirea unei baze bibliografice (literaturi sud-est europene în spatiul românesc)

Teme de cercetare:

– Studiul comparat al literaturilor sud-est europene; motive si tipologii; conceptul de literatură sud-est europeană.

– “Imaginea celuilalt” în memorialul de călătorie românesc si sud-est european.

– Permeabilitatea frontierelor culturale în zona balcanică: cultură orală/ scrisă, laică/ religioasă, aulică/ populară.

– Diaspora balcanică în România si românii în actualul spatiu sud-est european între secolele XIX si XX.

– Circulatia cărtii în perimetrul românesc si sud-est european în sec. XVIII si XIX.

Institutii cooperante:

Facultatea de Litere Cluj-Napoca

Facultatea de Istorie si Filosofie Cluj-Napoca

Facultatea de Teologie Ortodoxă Cluj-Napoca

Institutul de Studii Sud-Est europene Bucuresti

Fundatia Culturală Libra Bucuresti

2. Istoria imaginarului

Coordonator: Conf. dr. Ovidiu Pecican

Grupul de istorie a imaginarului are drept obiective prioritare investigarea raporturilor dintre proiect si realitate în Evul Mediu, dintre acestea si reflectarea lor istoriografica, iconografică si în izvoarele narative, despre reflexele de care au beneficiat în documente.

Dintre proiectele în pregătire ale grupului mentionăm:

Ovidiu Pecican – volumul Realităti imaginate si fictiuni adevărate, Studii de istoria imaginarului la români în evul mediu.

Ovidiu Ghitta produce studii cu privire la imaginarul religios în modernitate, interesându-se cu prioritate de geneza si metamorfozele Bisericii Greco-Catolice românesti în Partium si Transilvania.

Maria Ghitta lucrează la o teză de doctorat pe tema Antisemitismul în România interbelică, încercând analiza mecanismelor imaginare care creează si alimentează antisemitismul.

3. Reprezentări ale Americii în mass media si mentalitatea publică românească din perioada Războiului Rece

Coordonator: Conf. dr. Stefan Borbély

Domenii de cercetare :

Studiul Războiului Rece, Psihologie politică (structuri ale imaginatiei ostile)

Proiectul a demarat în octombrie 2001, ca o continuare a unei burse de cercetare primite din partea Colegiului Noua Europă din Bucuresti, programul RELINK Fellows (1998-2001)

Proiectul reprezintă prima încercare autohtonă de a sintetiza interdisciplinar strategiile reprezentationale ale imaginatiei politice ostile promovate de către mass media din România în perioada Războiului Rece. Am optat pentru reprezentarea inamicală a Statelor Unite fiindcă ea sintetizează întregul arsenal de imaginatie ostilă îndreptat împotriva Occidentului, aruncat în luptă de către ideologia comunistă în anii Războiului Rece. Imaginea negativă a Statelor Unite din vremea respectivă nu reprezintă doar o parte a recuzitei de stereotipii negative cu care propaganda comunistă a înfruntat capitalismul ca model social si economic, ci o strategie privilegiată de circumscriere a inamicului exponential, în contextul lumii politice bipolare care s-a conturat după terminarea celui de-al doilea război mondial.

Structurat pe trei dimensiuni principale de lucru, proiectul îsi propune să investigheze următoarele domenii de cercetare:

1. Conceptualizarea teoretică a imaginatiei ostile; analiza canalelor sale politice si psihologice de persuasiune publică;

2. Analiza comparată a imaginilor Statelor Unite din documentele si mentalitatea publică a tuturor tărilor din fostul bloc răsăritean, inclusiv Uniunea Sovietică;

3. Analiza diacronică a modalitătilor prin care stereotipiile imaginatiei ostile orientate împotriva Statelor Unite s-au conturat în viata publică românească în timpul celor două segmente autohtone ale Războiului Rece (1945-1964, respectiv 1964-1991).

Scopuri aditionale ale proiectului:

1. Desfăsurarea unei anchete de istorie orală, cu ajutorul studentilor si al unor cercetători tineri, pentru analiza reminiscentelor de imaginatie ostilă prezente în mentalul colectiv românesc;

2. Alcătuirea unei arhive documentare privind Războiul Rece, în cadrul Centrului de cercetare a imaginarului, pentru a compensa casarea multor documente de acest gen în bibliotecile publice românesti;

3. Initierea unui program universitar complet dedicat studiului Războiului Rece (cursuri si seminarii regulate), si introdu-cerea lui în schema curriculară a Facultătii de Litere din Cluj-Napoca.

Lucrări derivate din proiect vor fi publicate regulat, în volume si reviste de specialitate, autohtone si externe.

4. Imaginea Statelor Unite ale Americii în postcomunismul românesc.

Coordonator: Lector dr. Ruxandra Cesereanu

Proiectul urmăreste să realizeze un studiu de imagologie si o bază de date care să reflecteze felul în care s-a raportat Puterea postcomunistă din România la imaginea Statelor Unite ale Americii.

Cercetarea porneste de la două mituri politice asupra Americii, care au functionat, în perioade diferite, în mentalul românesc. În primul caz este vorba despre mitul venirii Americanilor (care intrau în tipologia Salvatorului providential), mit construit de detinutii politici aflati în închisorile comuniste din România, precum si de luptătorii anticomunisti din munti. Americanii erau proiectati ca posibili noi legiuitori ai unei Românii unitare si anticomuniste, ca întelepti si războinici. În mod simetric, în viziunea regimului comunist, în special în anii stalinismului, Statele Unite erau văzute ca expresia simbolică a dusmanului. În cadrul unei ideologii impregnată de elemente gnostice, apocaliptice si mesianice, capitalismul occidental apărea ca un principiu al răului si decadentei.

În postcomunismul românesc aceste două tendinte în modul de reprezentare a Statelor Unite ale Americii au căpătat noi nuante. Una este cea demonică ”conspirationistă”, prin care influenta americană este satanizată, o parte din posibilele conspiratii antiromânesti fiind, în demonstratia acestei tendinte de interpretare, sprijinite de logistica CIA. Prin mitul conspiratiei antiromânesti s-ar explica continuitatea mito-politică între întîlnirea de la Yalta (din 1945) si cea de la Malta (din 1989), cînd presedintii americani (Roosevelt, Bush) care s-au întîlnit cu cei sovietici (Stalin, Gorbaciov) au pus la cale reîmpărtirea lumii (întîia dată, malefic pentru România, a doua oară, benefic). Cea de-a doua tendintă este una de de proiectie paradisiacă a Americii, ca tară a tuturor posibilitătilor si a libertătii absolute. Această perceptie sprijină dorinta de emigrare în SUA sau obsesia intrării în NATO.

Responsabilul de proiect va avea în custodie stiintifică 10 studenti de la sectia de Literatură universală si comparată a Facultătii de Litere si de la Catedra de Jurnalistică a Facultătii de Stiinte Politice.

Tematica acestui volum

Imaginarul social

Volumul de fată continuă tema deschisă de volumul precedent, ”Teoria si practica imaginii”. El se apleacă însă asupra unui alt doilea volet, complementar cercetării imaginarului cultural, si anume imaginarul social. De data aceasta nu mai sunt puse în discutie imaginile transfigurate printr-o formă oarecare de artă (literatură, pictură, fotografie, muzică, modă, film, benzi desenate etc.), ci fantasmele care actionează la nivelul psihismului colectiv. Cum am făcut si în volumul trecut, si în acesta studiile sunt organizate în mai multe sectiuni, în functie de câteva directii mari.

Volumul debutează cu două studii teoretice, în continuarea modulului teoretic din cel precedent. Doru Pop duce mai departe analiza abordărilor empiriste ale imaginilor din filosofia si psihologia pragmatică a secolului XX, trecând în revistă teoriile functionaliste (clasice), cele motivationiste (psihanalitice) si cele semiologice (provenite din lingvistica structurală si din retorică), iar Sanda Berce se ocupă de hermeneutica modernă a ”vizualitătii”, cu toate avatarurile sale (regimuri scopice, specularitate, logocentrism si videocentrism, filosofia ”ocularo-centrică” etc.).

Sectiunea întâi adună materiale pe marginea imaginarului spatial, mai exact a configurării imaginii de sine (atât ca individ cât si ca grup), în functie de organizarea spatială a mediului înconjurător. Fată de morfologiile culturale din prima jumătate a secolului XX (cum este spre exemplu teoria lui Blaga asupra categoriei apriorice a spatiului), marcate de o tendintă spre substantificare si reificare, abordările contemporane sunt mult mai nuantate, relationale si functionaliste. Mircea Muthu schitează o tipologie a lui homo balcanicus, tip complex, care se constituie în peninsula Balcanică, prin convergenta unor factori geografici, etnici, politici si culturali, la confluenta Bizantului, a Imperiului otoman si a Europei. Ioana Bot si Norina Procopan pun în evidentă, în poezia patriotică românească, respectiv în cea a lui Hölderlin, mitul identitar al patriei, văzută fie ca o tară a tatălui (Vaterland), fie ca un avatar al marii zeite chtoniene (”Matria”, în termenii lui Gilbert Durand). Monica Spiridon si Elena Prus dezvoltă tema spatiului din perspectiva imaginarului urban, a oraselor fantasmate (”orasele-texte”), dar si a proiectelor urbanistice, orasul fiind văzut ca o ipostaziere a unei anumite conceptii topografice despre sine a locuitorilor. Analizând directiile si programele din arhitectura românească interbelică, Augustin Ioan ridică problema modului în care România primei jumătăti a secolului XX a încercat să-si construiască, la nivelul aspectului său arhitectural si edilitar, o identitate colectivă situată între traditionalism si modernitate.

Sectiunea a doua regrupează materiale în functie de un criteriu complementar celui spatial, si anume timpul. Studiile iau în discutie raportul dintre individ sau colectivitate si istorie, felul în care omul se proiectează pe sine pe fundalul mare al duratei sociale. Andor Horváth reia mitul lui Oedip, mit întemeietor pentru civilizatia europeană, din perspectiva confruntării tragice a eroului cu destinul, cu viitorul, cu timpul. Ovidiu Pecican cercetează modelele imaginarului colectiv care au stat la baza organizării sociale a colectivitătilor românesti din Evul Mediu ”întunecat” în tări, muntenii, codrii si jupe. În acelasi sens, Juraj Šuch descrie felul în care un mit statal (cel al Marii Moravii) a functionat ca model ideologic în politica natională a Slovaciei din secolul XX. Mai multe studii aplicate discută valoarea ”pedagogică” a istoriei, puterea sau disponibilitatea societătilor de a învăta din dezastre sau crize, cum a fost Holocaustul nazist asupra evreilor sau Gulagul comunist asupra Slovaciei (Juraj Šuch). Folosind instrumentele lui C. G. Jung de cercetare a inconstientului colectiv, Bogdan Neagotă mitanalizează tipologia gnostică a ideologiei naziste, în acelasi sens în care Alain Besançon a pus în lumină miturile eschatologice si mesianice ale comunismului. În mod similar, practicând o psihanaliză socială, Lloyd deMause, părinte al psihoistoriei, diagnostichează rădăcinile terorismului islamic într-o educatie infantilă traumatică. În sfârsit, Stefan Borbély tratează riva-litatea militară, dar si ideologică si propagandistică din timpul Războiului Rece în termenii unui ‘război imaginar’, pe care lumea postmodernă se pare că îl amplifică exponential.

A treia sectiune se apleacă asupra modului în care se constituie în imaginarul unor colectivităti imaginea ”celuilalt”, a străinului, a necunoscutului, si a modului în care această imagine dictează apoi un anumit comportament. Studiul meu despre ”gândirea vrăjită” a exploratorilor panora-mează felul în care mirabilia Evului Mediu, cum ar fi mitul Paradisului terestru, au influentat descoperirile geografice. Simona Corlan-Ioan este si ea interesată de miturile (uneori tot de sorginte medievală sau renascentistă) unor state fabuloase (Regatul Preotului Ioan, imperiul Manamotapa, Tombouctou, imperiul Mali etc.) care stau la baza proiectelor de constructie politică din Africa post-colonială. Glosând pe marginea cărtii sale despre Imaginea evreului în cultura română, Andrei Oisteanu discută un interesant fenomen de tabuizare: dacă în perioada interbelică figura evreului era subiectul unor bogate discursuri, de factură antisemită, în perioada comunistă, printr-un fel de anti-antisemitism la fel de contraproductiv, toate referintele la etnia evreiască au fost sistematic cenzurate din toată cultura scrisă. Tot o temă de imagologie este si imaginea standardizată (din punct de vedere fizic, sexual, social, casnic, familial etc.) pe care o civilizatie de tip patriarhal, cum este cea europeană (denuntată de studiile feministe), o impune femeii atât prin literatura sa (Carmen Bujdei), cât si prin filmele sale (Mihaela Frunză).

Sub titlul de ”Imaginar mediatic”, ultima sectiune cercetează felul în care mijloacele mediatice moderne creează si interactionează cu imaginarul colectiv. Jean-Jacques Wunenburger denuntă sărăcirea si sterilizarea pe care expansiunea ”simulacrelor” (în sensul lui Baudrillard) si a imaginilor factice, stereotipizate, în dauna imaginilor cu profunzime simbolică si încărcătură afectivă, o provoacă mass-media în lumea contemporană. Mai dur, privind parcă internetului ca pe o ”ladă de gunoi” a informatiei, Claude Karnoouh deplânge nietzschean ”Moartea lui Gutenberg”, în timp ce Christian Moraru, mai optimist, descifrează în mijloacele de comunicare globală piesele unei ontologii postmoderne. Monica Ghet este preocupată de problemele de comunicare, de globalizare si de identitate lingvistică pe care le ridică multiculturalismul contemporan. Despre felul în care presa poate fi manipulată si poate la rândul său manipula ideologic vorbesc două studii de caz, al Ruxandrei Cesereanu, despre discursul ”castrator” si ”violator” al Scânteii în anii de dictatură a Partidului Comunist, si al lui Tomás Várnagy despre imaginea pe care un ziar american precum New York Times o impune asupra lumii prin caricaturile folosite drept comentarii vizuale pe marginea atacului din 11 septembrie. Tot un studiu de caz, de antropologie urbană, este si analiza imaginarului violent pe care muzica hip-hop o exprimă în cultura de cartier a României actuale.

Numărul se încheie cu o suită de prezentări de carte ale unor volume care au apărut în România ultimelor decenii pe temele dezbătute de noi în Caietele Echinox: teoria si filosofia imaginarului, arhetipologie ge-nerală si viziuni despre lume, imaginar artistic, constructia identitătii prin imagini ale spatiului si istoriei, chestiuni de imagologie, mituri colective, constructii si manipulări ideologice, imaginarul mediatic si virtual etc. Scrise în limbi străine (engleză, franceză, italiană etc.), aceste recenzii nu se doresc niste comentarii eseistice pe margi-nea cărtilor respective, ci niste prezentări punctuale, capabile a informa publicul străin de cercetarea românească recentă asupra imaginarului cultural si social.