Ovidiu Pecican: Evul Mediu fictiv
Evul mediu fictiv îşi propune să restituie acele aspecte ale cercetării istorice din domeniul medievisticii şi ale evului mediu însuşi care, deşi ţinând de lumea ficţiunii – roman, poezie ori imagine fabuloasă – au modelat atât înţelegerea epocii respective, cât şi imaginarul acelor timpuri de odinioară. Cum se vede, tema ţinteşte în două direcţii, deopotrivă: către epoca modernă, când experţii caută să reconstituie cât mai fidel o forma mentis, cât şi către epoca medievalităţii, când modul de a fi şi de a gândi al oamenilor a inclus un alt tip de raportare la „real”, cu o dimensiune fantastică, metafizică şi ficţională subliniată. Cercetarea este, în felul ei, o premieră în istoriografia română şi în cea europeană, inaugurând nu atât un areal tematic, cât o angulaţie specifică şi evidenţiind o metodologie ale cărei articulări inovative nu lipsesc.
CUPRINS
I. OGLINDIRI ŞI ANAMORFOZE
„Cneazul Neimat” în Gesta lui Roman și Vlahata. O ipoteză
Anonimul bizantin
Lupta lui Ladislau cu tătarii
Cine este ceangău?
Cercetări clujene despre ceangăii din Moldova
Două „posade”? Necunoscute ale campaniei lui Carol Robert în Ţara lui Basarab
Valea Vaserului
Tarotul, o viziune occidentală asupra lumii medievale
II. REFLEXE ŞI INTERPRETĂRI
În onoarea regelui Matia Corvin
Europa lui Matia
Roman cavaleresc şi mentalitate medievală în ţările române
Alegerea ca domn a lui Petru Rareş şi folclorul
Vechimea cronicilor boiereşti în Ţara Românească
Moses Gaster şi Codex Sârcu: Cronica Valahiei de la sfârşitul sec. al XVI-lea
Cine a scris cronica lui Radu de la Afumaţi?
Concepţii politice în Moldova la jumătatea sec. al XVII-lea
Familia în mentalitatea boierească din Moldova (sec. al XVII-lea). Viziunea lui Miron Costin
La originile unei legende naţionale: Brâncoveanu şi tratatul Despre raţiunea dominantă
Notă bibliografică
Ovidiu Pecican: Evul Mediu fictiv
Evul mediu fictiv îşi propune să restituie acele aspecte ale cercetării istorice din domeniul medievisticii şi ale evului mediu însuşi care, deşi ţinând de lumea ficţiunii – roman, poezie ori imagine fabuloasă – au modelat atât înţelegerea epocii respective, cât şi imaginarul acelor timpuri de odinioară. Cum se vede, tema ţinteşte în două direcţii, deopotrivă: către epoca modernă, când experţii caută să reconstituie cât mai fidel o forma mentis, cât şi către epoca medievalităţii, când modul de a fi şi de a gândi al oamenilor a inclus un alt tip de raportare la „real”, cu o dimensiune fantastică, metafizică şi ficţională subliniată. Cercetarea este, în felul ei, o premieră în istoriografia română şi în cea europeană, inaugurând nu atât un areal tematic, cât o angulaţie specifică şi evidenţiind o metodologie ale cărei articulări inovative nu lipsesc.
CUPRINS
I. OGLINDIRI ŞI ANAMORFOZE
„Cneazul Neimat” în Gesta lui Roman și Vlahata. O ipoteză
Anonimul bizantin
Lupta lui Ladislau cu tătarii
Cine este ceangău?
Cercetări clujene despre ceangăii din Moldova
Două „posade”? Necunoscute ale campaniei lui Carol Robert în Ţara lui Basarab
Valea Vaserului
Tarotul, o viziune occidentală asupra lumii medievale
II. REFLEXE ŞI INTERPRETĂRI
În onoarea regelui Matia Corvin
Europa lui Matia
Roman cavaleresc şi mentalitate medievală în ţările române
Alegerea ca domn a lui Petru Rareş şi folclorul
Vechimea cronicilor boiereşti în Ţara Românească
Moses Gaster şi Codex Sârcu: Cronica Valahiei de la sfârşitul sec. al XVI-lea
Cine a scris cronica lui Radu de la Afumaţi?
Concepţii politice în Moldova la jumătatea sec. al XVII-lea
Familia în mentalitatea boierească din Moldova (sec. al XVII-lea). Viziunea lui Miron Costin
La originile unei legende naţionale: Brâncoveanu şi tratatul Despre raţiunea dominantă
Notă bibliografică