L Rogojina
Cartea Laviniei Rogojină propune atât o dimensiune teoretică ambițioasă, cât și o analiză emblematică de tip close reading a cinci autori contextualizați la nivel de sindrom confesiv: Julian Barnes, Nicole Krauss, Jonathan Safran Foer, Jeffrey Eugenides și Will Self. Cartea are o structură rizomatică: teoria despre romanul confesional, concentrată la început și nuanțările acesteia reverberează în alte speculații teoretice pe temă (reabilitarea subiectului, narativitatea confesivă) care, ulterior, vor fi aplicate, direcționate și ramificate în ample pasaje de close reading. Autoarea creează un confesional, o bibliotecă specială, alcătuită din fragmente ce conțin un corpus conceptual percutant. Sunt speculate incertitudinile, fragilitățile, lunecușurile, ambiguitățile unei poetici a confesivității care are parte (ca orice temă majoră) de o criză ce este, printr-o demonstrație subtilă, depășită, poetica respectivă auto-recuperându-se și reinstituționalizându-se. Cercetarea Laviniei Rogojină anulează benefic pronosticurile despre moartea romanului, demonstrând, dimpotrivă, că în secolul XXI romanul este un gen ultraviu, valid, fără pericolul dispariției (indiferent de subiect, stil, structură). Autoarea punctează convertirile și metamorfozele romanului de tip confesiv (ori chiar anamorfozele acestuia), dar exclude, pe bună dreptate, dispariția genului epic și refuză să pună o lespede pe vreun posibil mormânt. Romanul confesiv contemporan are o viață spectaculoasă și, actualmente, este reabilitat pe deplin.
Ruxandra Cesereanu
Cuprins:
Introducere
Sinopsis
Capitolul I: Subiect, afect, intersubiectivitate, roman confesiv, sinceritate
Etica subiectului în romanul contemporan
Panoplia afectului în romanul fragilității și receptarea critică
Teorii despre romanul contemporan
Discursul romanesc și tehnologia digitală
Conceptul de intersubiectivitate la Emmanuel Lévinas și Judith Butler
Procedeul formării subiectului uman la Foucault
De la romanul intelectualizării la romanul afectivității
Falsa problematică a dispariției subiectului
Confesiune și roman confesiv
Premisele romanului confesiv
Intermezzo: romanul sentimental
Confesiune, fragilitate și manipulare sentimentală
Cultura opiniilor
David Foster Wallace: revolta generației letargice și noua sinceritate
E Unibus Pluram. Naivitate, cinism și fragilitate
Banalitatea întrebării „Ce vrei să spui cu adevărat?”
Capitolul II: Julian Barnes și literatura fragilității
Etica subiectului în roman
Confesiunea expresivă din O istorie a lumii în 10 capitole și ½
Subiectul uman între incertitudine și certitudine în Anglia, Anglia
Discursuri ontologice și momente de certitudine
Filosofia certitudinilor la Ludwig Wittgenstein
Cartezianism, subiect și sinele ca univoc
Romanul confesiv și mărturisirea religioasă
Nimicul de temut, o confesiune în descendență augustiniană
Gradul zero al ficțiunii în Niveluri de viață
Confesiunea cu un grad zero de ficționalitate
Capitolul III Marea casă: funcția expresivă a limbajului în romanul fragilității
Intersubiectivitate negativă
Împotriva funcției argumentative în romanul fragilității
Spațiul asimetric al intersubiectivității fragile
Capitolul IV: Dialectica subiectului în romanele lui Jonathan Safran Foer: de la inducție subiectivă la sofism identitar
Registrul fragilității epistolare
Estetica certitudinii între gest și privire
Între realitate și ficțiune în Extrem de tare și incredibil de aproape
Dialectica subiectului în romanul Iată-mă
Deprecierea monologului interior și idealizarea dialogului
Capitolul V: Subiectul literaturii și realismul fragilității în două romane de Jeffrey Eugenides
Confesiunea multiplă și subiectul translucid
Gnothi Seauthon sau morfologia subiectului literaturii în Middlesex
Arheologia cunoașterii de sine
Ca și gheața, viețile crapă și ele. Personalitățile. Identitățile
Timpul circular al falselor începuturi și toate erorile lumii
Reabilitarea subiectului literaturii în Middlesex
Capitolul VI: Era tiparului, viitorul romanului și constructul subiectului în Umbrella
Qualia, percepție și conștiință
Prezentul continuu și continuumul conștiinței
Istoria adevărată, melancolia letargică și encefalita letargică
Viitorul romanului și reabilitarea subiectului
E questa la fine del mondo?
Minți Gutenberg versus minți digitale
Concluzii