Centrul de Cercetare a Imaginarului
Facultatea de Litere
Universitatea Babes-Bolyai, Cluj
Grant UBB 2006-2008
Propunator: Ruxandra Cesereanu
Gulag si Holocaust in constiinta romaneasca
– Context European si mondial –
Proiectul “Gulag si Holocaust in constiinta romaneasca – Context european si mondial” vizeaza doua momente cheie din traumele politice ce au marcat Europa in secolul XX. De-abia dupa prabusirea comunismului, Romania a putut sa isi recupereze memoria trecutului recent si sa isi evalueze pozitia fata de acesta. Pe de o parte, numai in ultimii ani, datorita infiintarii unei Comisii de Studiere a Holocaustului in Romania, s-a reusit elaborarea unui Raport emblematic pentru victimele regimului fascist din Romania din perioada 1940-1944. Pe de alta parte, trecutul comunist al romanilor si ranile produse de acesta sunt luate abia acum in vizor in mod adecvat, contabilizand perioada 1944-1989.
In acest sens, proiectul de fata propune o panorama sintetica a reactiilor sociale, politice, morale ale romanilor fata de cele doua tare ale secolului XX, comunismul si nazismul. El pune in dezbatere chestiunea totalitarismului, cu cele doua extreme ale sale (stanga si dreapta), intr-un demers comparatist de anvergura, folosind ca model, pe de o parte Raportul Elie Wiesel pentru Holocaust, iar pe de alta parte studiile lui Stephane Courtois (autorul Cartii negre a comunismului), care a sintetizat intr-o ampla cercetare informatiile despre toate Gulagurile comuniste.
Proiectul prevede ca, in cadrul Centrului de Cercetare a Imaginarului de la Facultatea de Litere, sa functioneze doua ateliere, unul investigand Holocaustul, iar celalalt Gulagul romanesc, precum si reactiile fata de acestea la nivelul autoritatilor si al mentalitatii publice. Un al treilea atelier se va ocupa cu realizarea unui film documentar despre supravietuitorii Gulagului si Holocaustului in Romania. Demersul este pluridisciplinar, iar strategia vizeaza integrarea cercetarii romanesti in cercetarea internationala de varf, aducand o contributie proprie la analiza violentelor politice, etnice si rasiale din secolul trecut, avand in vedere ca secolul XXI continua sa fie marcat de memoria acestor traume.
Termenii Gulag si Holocaust (un termen echivalent pentru Holocaust este acela de Shoah) au devenit astazi emblematici pentru ideea de extremism de stanga si de dreapta. Este vorba despre niste termeni-efigie, deoarece continutul lor s-a amplificat fata de acceptia originara. Astfel, Gulagul (termenul este preluat din limba rusa si semnifica Directia Generala de Munca a Lagarelor din URSS) este utilizat metonimic pentru a desemna spatiul prototipal al detentiei comuniste sub toate formele ei (lagar de munca, inchisoare, colonii de munca, deportare). Holocaustul (termenul provine din ebraica si inseamna Sacrificiu) este utilizat pentru a desemna spatiul si timpul (dar si metoda) in care au fost exterminati in principal evreii odata cu instaurarea regimurilor de tip nazist, inainte si in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Daca in cazul Gulagului s-au folosit metode variate, Holocaustul are drept specific metoda de exterminare in special a evreilor prin intermediul camerelor de gazare (de aici, propunerea, venita din partea unor istorici dupa care termenul Holocaust insemnand Sacrificiu este inadecvat, intrucit evreii nu s-au sacrificat singuri, ci au fost sacrificati, ca respectivul termen sa fie inlocuit cu cel de Shoah, care inseamna Catastrofa).
Paralela intre comunism si nazism este binevenita pentru a intelege sistemul totalitar si consecintele sale. Istoricul acestui paralelism este sinuos, insa, de-a lungul secolelor XX si XXI. Dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial a existat o punere in pagina a celor doua totalitarisme, apoi, de la jumatatea secolului XX, Holocaustul a fost proclamat a fi oroarea secolului, paralelismul intre Gulag si Holocaust fiind considerat inadecvat. La sfarsitul secolului XX si inceputul secolului XXI au inceput sa apara cercetari care demonstrau ca cele doua extremisme au mai multe puncte comune decat deosebiri. In acest sens, s-a sustinut si demonstrat ca Pactul Ribbentrop-Molotov, intre Germania nazista si imperiul sovietic stalinist, nu a fost o intamplare, ci a subliniat tocmai afinitatile celor doua isme si ingemanarea lor. Acest pact a demonstrat o reflectare in oglinda a comunismului si nazismului. Obsesia pentru puritate ideologica ori rasiala si solutia lichidarii adversarilor vizau si intr-un caz si in celalalt confectionarea unui om nou pe care atat comunismul cat si nazismul ravneau sa-l obtina in eprubeta social-politica a vremurilor respective.
Hannah Arendt, in Originile totalitarismului (1951), a fost cel dintai cercetator care a facut paralela intre comunism si nazism, intre Gulag si Holocaust, considerand ca acestea au depins decisiv de panslavism, respectiv de pangermanism. Hannah Arendt a deconstruit structura comunismului si nazismului prin intermediul catorva coeficienti precum existenta maselor atomizate, functionarea propagandei, teroarea, existenta Partidului Unic, existenta Conducatorului ca lider totalitar, existenta Politiei politice si functionarea sistemului concentrationar. Alti analisti de marca, precum Alain Besancon (1980), Francois Furet (1995) si Ernst Nolte, au facut, la sfarsitul secolului XX, acelasi paralelism. Alain Besancon, in Nenorocirea secolului. Despre comunism, nazism si unicitatea Shoahului, a evidentiat faptul ca deconstructia nazismului a beneficiat de o bibliografie impresionanta la nivel international, in timp ce aceea a comunismului a fost deficitara. Alain Besancon a fost interesat in analiza sa comparativa de o paralela amanuntita intre comunism si nazism la nivel de represiune, factorii comparati fiind concentrarea victimelor in spatii aparte, operatiunile mobile de ucidere, tehnica masacrului (promovata atat de comunismul de tip leninist-stalinist, cat si de nazismul de tip hitlerist), deportarea, executia judiciara, anonimatul impus victimelor si reducerea acestora la conditia de cifra, distrugerea morala, mentala si sufleteasca a victimelor. Un alt istoric, Pierre Chaunu, a afirmat ca bolsevismul si nazismul au constituit niste gemeni heterozigoti, iar asertiunea sa a facut cariera in istoria paralelismului adecvat intre cele doua extremisme. In ceea ce ii priveste pe Francois Furet (autorul lucrarii Trecutul unei iluzii) si Ernst Nolte (autorul lucrarii Fascismul in epoca sa, 1963), acestia au sustinut la sfarsitul secolului XX o celebra polemica pe marginea comunismului si nazismului, publicata sub titlul Fascism si comunism. Polemica (1998) a pornit de la afirmatia lui Ernst Nolte cum ca nazismul ar fi fost o reactie stricta la comunism si ca, daca comunismul leninisto-stalinist nu ar fi existat, nici nazismul hitlerist nu ar fi luat nastere. Francois Furet a respins vehement aceasta idee, precizand faptul ca o catastrofa istorica (precum nazismul) nu poate fi explicata cauzal prin intermediul altei catastrofe istorice (comunismul).
In ultima decada, cercetarile au capatat noi nuante. Spre exemplu, la inceputul mileniului trei un alt cercetator, Bernice Glatzer Rosenthal, a publicat lucrarea Noi mituri. De la Nietzsche la Stalin (2001), in care sustine ca filosofia supraomului (care a fost de obicei atasata strict nazismului) este valabila si pentru bolsevici. Atat comunismul, cat si nazismul au incercat sa inculce ideea de om nou, indusa ideologic, dar si practicata cu forta, prin intermediul unui entuziasm ideologic destructiv la nivelul societatii. In Romania, doua reviste cu precadere au publicat texte de comparatism politic despre comunism si nazism, este vorba de revistele 22 si Observator Cultural. Alaturi de acestea as mai mentiona, de asemenea, revistele Memoria, Magazin istoric si nu in ultimul rand Caietele Echinox. Revista 22 a publicat, de pilda, in 2003, eseul cercetatorului Martin Malia, preluat din The National Interest, si intitulat tocmai Despre nazism si comunism. Martin Malia afirma ca indiferent de ideologie, genocidul este genocid, si ca intre comunism si nazism exista un semn de egalitate din acest punct de vedere. Intre cercetatorii romani care s-au pronuntat asupra unei paralele intre comunism si nazism, comparand implicit Holocaustul si Gulagul (la nivelul memoriei ororii) trebuie amintit in mod special Caius Dobrescu, al carui eseu intitulat chiar Holocaust si Gulag, publicat in 2004, in revista Observator Cultural, a fost binevenit pentru analiza profunda implicata la nivel de mentalitate. Caius Dobrescu este interesat, in analiza sa, mai ales de receptarea occidentala a Holocaustului (versus nereceptarea Gulagului in spatiul occidental, decat la nivel minimal) si, in oglinda, de receptarea Gulagului in Estul european (versus nereceptarea Holocaustului decat la nivel minimal in fostele tari comuniste). Tensiunea nascuta intre comemorarea Holocaustului, demonstreaza Caius Dobrescu, si comemorarea Gulagului nu este doar o disfunctie de suprafata, o neintelegere pasagera, ci reveleaza o diferenta profunda de dispozitii interioare, de modele de comprehensiune si de identificare empatica tinand de forme de societate in care secularizarea a luat cursuri diferite. Ceea ce desparte cele doua pozitii este modalitatea in care suferinta provocata a fost conceputa, rememorata si retraita pana astazi. Un alt autor care a incercat o sinteza, e adevarat, doar asupra regimurilor comuniste si a ororilor produse de acestea, este Vladimir Tismaneanu in volumul sau Stalinism pentru eternitate (2005). De altfel Tismaneanu a fost numit, in aprilie 2006, de catre presedintele Traian Basescu, in functia de coordonator al unui colectiv de istorici menit sa intocmeasca un Raport privind victimele comunismului din Romania.
Prin proiectul Gulag si Holocaust in constiinta romaneasca – Context european si mondial, propus in cadrul Centrului de Cercetare a Imaginarului de la Facultatea de Litere, se urmareste racordarea la cercetarile de mentalitate de ultima ora, care sa explice traumele declansate de functionarea totalitarismului cu cele doua directii ale sale. Proiectul are ca scop initial realizarea unui simpozion international pe tema propusa, si, ca scop final, realizarea unei baze de date la nivel national si international, necesara intelegerii problematicii complexe a urmarilor legate de violentele politice, rasiale, etnice. Interactiunea culturala, protectia drepturilor fundamentale ale omului, lupta impotriva rasismului si intolerantei, construirea unui climat de intelegere si respect reciproc privind unitatea si diversitatea culturala, globalizarea cunoasterii, afirmarea libertatii umane sunt alti coeficienti luati in dezbatere. Nu in ultimul rand, proiectul de fata atinge arii tematice prioritare precum politica externa a Romaniei, modele de integrare europeana, relatia intre cultura romaneasca si cultura europeana, politici regionale si politici europene, relatia intre identitatea nationala si identitatea europeana.
Cele doua ateliere de cercetare din cadrul Proiectului Gulag si Holocaust in constiinta romaneasca – Context european si mondial, precum si cele doua mastere presupun o etapizare a metodologiilor de lucru, fapt care permite o reala initiere a masteranzilor si doctoranzilor in cercetarea de inalta performanta.
Astfel, intr-o prima faza, de strangere de date, echipele de lucru vor aplica metodele cercetarii bibliografice, anume cercetarea colectiilor de reviste la biblioteca, fisarea articolelor, clasarea lor pe diferite criterii (cronologic, tematic, alfabetic).
Intr-o a doua faza, aceste seturi de fise vor fi introduse in baze electronice de date, operatie ce presupune un nou set de operatii, anume conceperea unui program de gestiune a datelor si a unor motoare de cautare, introducerea datelor pe calculator, constituirea unor indici pe baza unor tipuri de cautari diferite, publicarea bazei de date pe website.
A treia faza consta in interpretarea teoretica a acestor date. Aceasta presupune folosirea unor metode precum studiile culturale, istoria ideilor si a mentalitatilor, psihoistorie, istorie, sociologie, mitanaliza, politologie, jurnalism. Pentru aceasta va fi nevoie de o pregatire teoretica adecvata, asigurata de cursurile predate in cadrul masterelor, precum si de o bibliografie tematica. Conducatorii de ateliere si de mastere vor asigura nu doar o lista de titluri, ci si un reader si, in masura posibilitatilor, exemplare si fotocopii ale principalelor titluri in domeniu.
Prin organizarea unui simpozion international, precum si prin conferintele individuale sustinute de cercetatori straini la Cluj sau cercetatori romani in strainatate se va crea un flux de informatie si o integrare a cercetarii romanesti in tendintele mondiale si europene legate de tema Gulagului si a Holocaustului.
Centrul de Cercetare a Imaginarului va coopera direct cu Institutul de Istorie Orala, atat in ce priveste baza de date, cercetarea bibliografica, fisarea etc, cat si in privinta celor doua mastere. Facultatea de Teatru si Televiziune va fi implicata in mod direct in realizarea filmului documentar cu supravietuitorii Gulagului si Golocaustului in Romania.