<< Programe de Cercetare

 

IMAGINARUL ROMANESC / IMAGINARUL EUROPEAN
Grant CNCSIS 2005-2007

Abstract
The project Romanian Imaginary / European Imaginary designed by the Center for Imagination Studies at the Faculty of Letters in Cluj addresses the priority fields number 7 and 8 from CNCSIS research agenda. On the one hand, it assesses the conditions and the opportunities of the cultural integration of Romania into the European Community; on the other hand, in doing this, it makes use of the methodologies of cultural and artistic cognition. Its core concept is the imaginary or the imagination (the English language does not have a plain and obvious translation for the French word imaginaire). This concept was coined by philosophers such as Gaston Bachelard and Gilbert Durand and has been developed by contemporary scholars such as Jean-Jacques Wunenburger, Michel Maffesoli, Philippe Walter, Joël Thomas, Pierre Brunel, etc.
The objective of the project is to construct a cluster of five research programs in order to draw up a map of the Romanian cultural identity in a European context. For this, the Center has to organize five research teams (which already exist in an incipient form): Balkan Imaginary (coordinator Mircea Muthu), Romanian Historical Imagination (coordinator Ovidiu Pecican), Social Imagination (coordinator Stefan Borbely), Political and Ideological Imagination (coordinator Ruxandra Cesereanu) and Religious Imagination (coordinator Corin Braga).
By working out this program, our Center aims at being included in EURIMAG, a vast project (the Encyclopedia of the European Imaginaries) planned by the GRECO-CRI (Groupes de Recherches Coordonnees – Centres de Recherches sur l’Imaginaire) network. Our Center has joined this network, consisting of 35 laboratories worldwide, since 2002. By this joint work, Romanian scholarship integrates international top research, contributing its own expertise to an inter-disciplinary analysis of the European multicultural imaginary.

Conceptul de imaginar este un concept central pentru analiza comportamentului uman individual si de grup. O traditie filosofica apasat intelectualista a impus ideea ca omul este o fiinta rationala, ale carei actiuni depind de mecanisme perfect logice, reductibile la diagrame inteligibile. Or, acest mit al rationalitatii nu descrie o realitate ci mai degraba un ideal, o utopie antropologica. Pentru a intelege, a anticipa si eventual a influenta si dirija conduitele persoanelor si ale grupurilor trebuie investigate motivatiile lor inconstiente, continuturile imaginare si simbolice, incarcaturile emotionale etc. Cercetarea imaginarului vine sa suplineasca aceasta lacuna majora din filosofia si psihologia europeana. Situate intre perceptie si ratiune, intre reprezentarea senzoriala si notiunea intelectuala, imaginile, simbolurile, fantasmele constituie un substrat fara de care nu poate fi inteleasa activitatea psihicului (Cf. Jean-Jacques Wunenburger, Filozofia imaginilor, 2004). 
Stiinta moderna a imaginarului a fost fondata la jumatatea secolului XX, prin eforturile unor filosofi, teoreticieni si istorici ai religiilor precum Gaston Bachelard, Henry Corbin, Mircea Eliade, Charles Baudouin, Charles Mauron, Gilbert Durand si altii. Ei au abordat imaginatia dintr-o perspectiva complexa, menita sa-i puna in evidenta natura specifica, mecanismele de generare, de functionare si de transmitere, relatiile sinestezice, simbolice si logice pe care le intretine cu perceptiile, amintirile si ideile, rolul si functiile sale in cadrul psihismului individual si al celui colectiv, concretizarile sale psihologice, sociale sau artistice. In ultimii cincizeci de ani, cercetarea imaginarului s-a impus ca o disciplina de varf atat in stiintele naturii (psihologie), prin explorarea functiilor somnului REM (Rapid Eyes Mouvement), somnul paradoxal, somnul cu vise, cat si in antropologie si in stiintele umaniste, prin crearea unor metode de investigare a imaginarului colectiv, cum ar fi mitanaliza, mitocritica, psihocritica, arhetipologia generala, imagologia.
In ultimele decade, o data cu dezvoltarea societatii postmoderne, relevanta si importanta acestor cercetari a crescut in mod vertiginos. Lumea actuala evolueaza spre ceea ce se numeste satul global, o societate in care, la fel cum locuitorii satului traditional cunosteau toate intamplarile importante din localitate, oamenii din toate partile lumii pot primi, prin canalele mediatice, informatii despre orice eveniment, desfasurat in orice colt al pamantului. Spre deosebire insa de satul traditional, unde transmiterea acestor informatii era directa, interpersonala, nemediata, in satul global informatia este indirecta, mediata, transformata. Sistemul mondial de reclame, retelele de distributie internationala a filmelor, ziarele si revistele cu circulatie universala, televiziunile prin cablu si prin satelit, Internetul, toate aceste instrumente mediatice nu mai furnizeaza imagini perceptive ale indivizilor si evenimentelor, ci doar imagini imaginare, imagini procesate in studiouri si redactii. Aceste imagini devin capabile sa transporte mesaje suplimentare, subliminale, expuse manipularii comerciale sau ideologice. Campaniile politice si razboaiele electronice, modele si sistemul de promovare a vedetelor sunt niste exemple banale in ceea ce priveste felul in care imaginile ne influenteaza si modeleaza viziunea asupra realitatii.
In fata acestor noi provocari teoretice, in Europa a aparut o noua generatie de cercetatori ai imaginarului, cum sunt Jean-Jacques Wunenburger, Michel Maffesoli, Philippe Walter, Joël Thomas, Pierre Brunel, Helder Godihno, Paul Carmignani, Claude-Gilbert Dubois, Jacques Boulogne etc. Pornind de la modelul Centrului de Cercetare a Imaginarului creat de Gilbert Durand la Grenoble la sfarsitul anilor 60, acesti cercetatori precum si alti omologi ai lor din diverse tari ale Europei au creat o retea de Centre de cercetare a imaginarului in Franta, Spania, Portugalia, Italia, Belgia, Elvetia, Polonia, Grecia si Romania. Centrul de cercetare a imaginarului de la Facultatea de Litere din Cluj a fost integrat in aceasta retea incepind din anul 2002. 
Reteaua GRECO-CRI (Goupes de Recherches Coordonnees – Centres de Recherches sur l’imaginaire) a pus la punct o strategie de cercetare colectiva. O serie de simpozioane desfasurate la sfarsitul anilor 90 sub patronajul lui Gilbert Durand au redefinit conceptul de imaginar, campul de prioritati si metodologiile de lucru ale disciplinei. Aceste directii au fost sistematizate in volume precum Introduction aux methodologies de l’imaginaire (1998). Coordonatorul volumului, Joël Thomas, defineste spre exemplu imaginarul ca un sistem, un dinamism organizator al imaginilor, care le confera profunzime legandu-le intre ele. Imaginarul nu este asadar o colectie de imagini aditionate, un corpus, ci o retea in care sensul rezida in relatie. O asemenea definitie dinamica, reticulara, este capabila sa revolutioneze stiintele umaniste si face din cercetarea europeana a imaginarului o prioritate mondiala, fara echivalent in studiile de peste ocean.

Proiectul Imaginarul romanesc / Imaginarul european propus de Centrul de Cercetare a Imaginarului de la Facultatea de Litere din Cluj vizeaza in egala masura domeniile prioritare 7 si 8 din nomenclatorul CNCSIS. Pe de o parte, el evalueaza premisele si conditiile integrarii culturale a Romaniei in Comunitatea Europeana, pe de alta parte, o face folosind metodele cunoasterii prin arta si cultura.
Constructia comunitatii europene, primirea de noi membri, conditiile si modalitatea integrarii acestora, constituie probleme complexe ce necesita analize nuantate si multidisciplinare. Spre deosebire de Statele Unite ale Americii, tarile Europei alcatuiesc un conglomerat de natiuni si de etnii despartite de limbi, de istorii, de obiceiuri, de traditii economice si politice, de culturi, religii, literaturi si arte puternic personalizate. La fel cum exista o stiinta ecologica a mediului ambiant, la fel se poate concepe o ecologie a reprezentarilor mentale specifice membrilor unor colectivitati. Europa este o asemenea macro-colectivitate care necesita o analiza a ecologiei sale imaginare pentru a-i putea intelege atitudinile si comportamentele. Indivizii si grupurile reactioneaza in egala masura la stimulii exteriori, materiali, fizici, economici, geografici, si la imaginile interne pe care oamenii si le fac despre sine, despre familie, despre stat, despre locul lor in lume. 
Tarile Europei de Est, aflate intr-o perioada de tranzitie, lipsite de niste repere social-politice ferme, sunt in mod special vulnerabile la manipularile imagistice. Balcanii in special s-au dovedit a fi o zona foarte instabila, in care mesajele ideologice au avut un efect devastator asupra mentalului colectiv. Toate discursurile agresive, care conduc in mod potential la explozii de violenta, confruntari si razboaie, sunt in primul rand de natura simbolica si vizuala. Cele mai puternice efecte in declansarea unor psihoze colective il au nu atat programele elaborate, discursurile rationale, cat imaginile simbolice (steaguri, statui, afise etc.), fotografiile de ziar si reportajele de televiziune. Cercetarea imaginarului are drept sarcina elaborarea unor metodologii stiintifice capabile sa patrunda mecanismele manipularii fantasmatice.
Toate domeniile culturii reprezinta din acest punct de vedere niste revelatori ai identitatii de grup a diverselor popoare. O analiza spectrala a acestor domenii, a constelatiilor imaginare specifice fiecarei culturi, permite formalizarea si cuantificare diferentelor, gruparea lor sub concepte operative. Ce impinge anumite natiuni sau populatii sa doreasca sau sa respinga integrarea europeana? Care sunt tensiunile, nu atat materiale, cat mai ales imaginare si simbolice, care determina adaptarea sau inadaptarea anumitor grupuri etnice sau religioase (cum sunt musulmanii, rromii etc.) in tarile de adoptiune? Care sunt reactiile nu mai putin imaginare, stereotipiile si prejudecatile localnicilor fata de noii venitii? Unor asemenea intrebari le poate da raspunsuri doar o abordare globala a imaginarului european. 
Cercetarea multidisciplinara a imaginarului romanesc, in tabloul mai larg al imaginarului european, ar permite asadar stabilirea asemanarilor si diferentelor culturale dintre romani si celelalte natiuni comunitare. Ea face posibila delimitarea identitatii noastre nationale in cadrul celorlalte identitati europene, aratind liniile de convergenta, ce fac posibila integrarea, si cele de divergenta, ce pot duce la discrepante si disensiuni. Inteleasa la nivelul simbolic al imaginarului, cultura se dovedeste astfel a fi un factor esential si inevitabil, desi destul de putin inteles si explorat, pentru integrarea euro-atlantica a Romaniei.

Proiectul vizeaza compatibilizarea activitatilor de cercetare ale Centrului de Cercetare a Imaginarului din Cluj in vederea integrarii sale intr-un program european initiat de centrele din reteaua GRECO-CRI. Intitulat Images of Europe / Les imaginaires européens (EURIMAG), acest program isi propune realizarea unei panorame sau enciclopedii a imaginarului european sub multiplele sale fatete. El prevede organizarea a doisprezece ateliere tematice, inchinate imaginarului istoric, geografic, etnic, politic, mediatic, tehnico-stiintific, literar, artistic, religios, cotidian, educational si imagologic (imaginea celuilalt). Coordonatorii celor doisprezece ateliere urmeaza sa intre in contact cu o serie de responsabili reprezentind fiecare tara a Europei, pentru ca acestia sa le intermedieze relatia cu specialisti din tara respectiva pentru fiecare domeniu. 
Centrul clujean va constitui punctul de contact pentru Romania al consortiului EURIMAG. Pentru aceasta, prin prezentul proiect, Centrul urmareste (re)organizarea activitatii sale in cinci ateliere, care intr-o forma sau alta functioneaza deja, insa cu mijloace financiare insuficiente. Cele cinci ateliere sunt:

1. Imaginarul balcanic
Coordonator: Prof. dr. Mircea Muthu 
Sud-Estul Europei si Balcanii constituie un material de studiu deosebit de bogat atat pentru politolog si sociolog, cat si pentrul istoricul ideilor si al mentalitatilor. Aflat la rascrucea istorica a mai multor imperii (roman, bizantin, otoman, habsburgic, tarist si sovietic), acest spatiu s-a constituit ca un adevarat melting pot, in care influentele culturale si elementele de civilizatie s-au hibridat in moduri neasteptate. Tipologic, se poate vorbi de un homo balcanicus, rezultatul unor anumite combinatii de factori etnici, religiosi, politici, istorici, educationali si culturali. 
Complexitatea omului balcanic a fost insa rareori inteleasa in toate nuantele si implicatiile ei. Cel mai adesea, atat Occidentul cat si localnicii au folosit formule simplificatoare, devenite stereotipuri si clisee (bizantinism, balcanism etc.), cu efect depreciativ. A cerceta complexitatea reala a acestui tip ar permite o mai buna intelegere a reactiilor unor populatii pe care politica internationala a dovedit ca nu le intelege si nu le stapaneste. Balcanologia se poate releva a fi nu doar o stiinta teoretica, de morfologie culturala, ci si una politica si sociologica, atat de necesara in aceasta zona instabila si fragila, care a ramas, dupa cum a dovedit-o deceniul care a trecut, tot un butoi de pulbere al Europei.
Prin lucrarile sale dedicate balcanologiei, in special prin trilogia Balcanism literar romanesc (Dacia, 2002), Mircea Muthu se inscrie intre cercetatorii de renume mondial care s-au ocupat de deconstructia si reinventarea conceptului de sud-est european, cum sunt Maria Todorova si Larry Wolf.

2. Imaginarul istoric
Coordonator: Prof. Ovidiu Pecican
Cercetarile actuale disting intre o istorie a imaginarului si un imaginar al istoriei. Multa vreme, istoria a fost inteleasa ca un tablou al evenimentelor politice, militare, sociale si economice succesive, ca un inventar al faptelor asa-zis obiective. Totusi, desi este adevarat ca individul si grupurile reactioneaza la evenimentele externe, istoriografia din ultimul deceniu a pus in evidenta faptul ca aceste evenimente sunt receptate ca imagini interioare, fiind asadar profund modelate de categoriile imaginatiei. Mai multi analisti ai imaginarului istoric au putut astfel degaja miturile, fantasmele, stereotipiile colective care au prezidat momentele majore ale istoriei, de la Revolutia franceza la totalitarismele fasciste si comuniste. Un pionier al acestei noi abordari este, la noi, istoricul Lucian Boia. Folosind conceptul lui Pierre Nora de locuri ale memoriei, Ovidiu Pecican desfasoara o cercetare similara, soldata cu publicarea mai multor volume precum Realitati imaginate si fictiuni adevarate in Evul Mediu Romanesc (2002).
Fiecare stat si fiecare grup national are propria sa imagine asupra istoriei. Cum arata miturile romanesti asupra originilor in comparatie cu cele franceze, germane sau maghiare? Cum percep romanii, prin contrast cu celelalte popoare europene, mari momente ale istoriei cum au fost cruciadele, caderea Bizantului, revolutiile burgheze, razboaiele mondiale, prabusirea imperiului sovietic, terorismul international? Perspectiva romanilor asupra istoriei nu poate sa lipseasca dintr-un volum enciclopedic inchinat imaginarului istoric.

3. Imaginarul politic. Imaginea Occidentului in Romania comunista
Coordonator: Prof. Stefan Borbely
Proiectul reprezinta prima incercare autohtona de a sintetiza interdisciplinar strategiile reprezentationale ale imaginatiei politice ostile promovate de catre mass media din Romania in perioada Razboiului Rece. Imaginea negativa a Statelor Unite din vremea respectiva nu reprezinta doar o parte a recuzitei de stereotipii cu care propaganda comunista a infruntat capitalismul ca model social si economic, ci o strategie privilegiata de circumscriere a inamicului exponential, in contextul lumii politice bipolare care s-a conturat dupa terminarea celui de-al doilea razboi mondial. 
Structurat pe trei dimensiuni principale de lucru, proiectul isi propune sa investigheze urmatoarele domenii de cercetare: Conceptualizarea teoretica a imaginatiei ostile; Analiza canalelor sale politice si psihologice de persuasiune publica; Analiza comparata a imaginilor Statelor Unite din documentele si mentalitatea publica a tuturor tarilor din fostul bloc rasaritean, inclusiv Uniunea Sovietica; Analiza diacronica a modalitatilor prin care stereotipiile imaginatiei ostile orientate impotriva Statelor Unite s-au conturat in viata publica romaneasca in timpul celor doua segmente autohtone ale Razboiului Rece (1945-1964, respectiv 1964-1991). 
Reprezentant in Romania al Asociatiei internationale de Psihoistorie, Stefan Borbely a condus deja mai multe echipe de masteranzi pe teme cum sunt Reconstituirea Festivalului Mondial al Tineretului din 1953 (2003) sau Tito si titoismul (2004) si a publicat o serie de studii in acest sens, cu precadere in Caietele Echinox.

4. Imaginarul social si mediatic
Coordonator: Conf. Ruxandra Cesereanu
Era informatica a schimbat radical modul de raportare a individului la lume si la societate. Revolutia imaginii si aparitia ciberspatiului a dublat lumea reala cu o lume virtuala, cu o lume de imagini care nu respecta foarte exact originalul. Studiile asupra comunicarii fac posibila intelegerea mecanismelor si legilor de constructie a imaginarului social. Care sunt diferentele dintre evenimentele traite si scenele fotografiate sau filmate, cum actioneaza reclamele asupra inconstientului public, care este plaja de receptare si de rezistenta a diferitelor grupuri in fata colonizarilor imaginare, cum creeaza marile productii cinematografice si sistemul starurilor miturile contemporane ale eroului, care este rolul campaniilor publicitare in orientarea gustului public? 
Conferentiar la Facultatea de Jurnalism, Ruxandra Cesereanu a explorat mai multe asemenea teme in volume individuale cum este Imaginarul violent al romanilor (2003) sau coordonand activitatea unor echipe de studenti soldate cu volume colective cum este Farame, cioburi, aschii dintr-o Curte a Miracolelor. Flashuri despre graffiti, prostitutie, copiii strazii, cersetorie, vagabondaj, fenomenul homeless, batranii din azil (2004).

5. Imaginarul religios
Coordonator: Conf. Corin Braga
Inainte ca viziunea pozitivista si atee sa produca desvrajirea lumii moderne, civilizatiile umane au perceput timp de milenii universul prin prisma unei viziuni religioase. Multi oameni continua sa o faca si astazi, fiind demonstrat faptul ca ateismele si scientismele contemporane nu sunt decat forme deghizate si deturnate de comportamente religioase. Relativismul postmodern ne-a invatat chiar mai mult, si anume ca nu ne mai putem permite sa judecam viziunile religioase ca iluzorii si pernicioase, ca forme inferioare de cunoastere. Dimpotriva, in calitate de sisteme explicative ale lumii, ele constituie niste complexe cognitive complete si auto-suficiente. Ele sunt niste modele alternative care alcatuiesc un rezervor pretios de sugestii si solutii in special pentru momentele cand sistemele dominante intra in impas. Daca dorim sa pastram nu doar bogatia diverselor culturi europene, ci insasi disponibilitatea noastra de a schimba punctele de vedere (atitudine atat de necesara in contextul actual al globalizarii), trebuie sa invatam sa folosim istoria religiilor, antropologia si etnologia ca instrumente de creare a unui subiect multiplu. 
Corin Braga s-a aplecat asupra dinamicii miturilor si simbolurilor religioase prin volumele sale dedicate arhetipurilor si anarhetipurilor (1999, 2004).

Centrul de Cercetare a Imaginarului isi propune sa desfasoare, pe parcursul a trei ani, 5 programe de cercetare. Obiectivele urmarite in cadrul fiecarui proiect anual urmaresc realizarea unor activitati combinate de cercetare, predare, difuzare si publicare a rezultatelor obtinute, precum si de asigurare a bazei materiale si de cheltuieli de capital.
Implicarea membrilor Centrului de cercetare a imaginarului si responsabilitatile care le revin fiecaruia:

1. Directorul Centrului
– Initiaza proiectul Centrului si asigura compatibilizarea lui cu proiectul international EURIMAG
– Asigura coordonarea tuturor activitatilor si legatura dintre responsabili si membri
– Asigura partea administrativ-financiara a proiectului, impreuna cu responsabilii din institutiile colaboratoare

2. Coordonatorii de ateliere:
– Organizeaza echipele de masteranzi si doctoranzi
– Prezinta baza teoretica si metodologia cercetarii
– Impart sarcinile de lucru
– Supravegheaza activitatea de cercetare si redactare
– Coordoneaza lucrarile de dizertatie si textele produse de membrii echipelor
– Organizeaza ateliere, simpozioane si conferinte ale atelierelor respective

3. Masteranzii si doctoranzii cuprinsi in echipele de cercetare:
– fac cercetarea de biblioteca si teoretica a temei atelierului respectiv
– introduc aceste informatii pe calculator, in vederea intocmirii bazelor de date
– isi prezinta rezultatele sub forma de dezbateri, seminarii, simpozioane, lucrari de examen si de licenta etc.
– redacteaza studii care vor fi publicate in volume tematice ale Caietele Echinox

4. Responsabilii diverselor activitati conexe:
– Seful Catedrei de Literatura Comparata (conf. Corin Braga) asigura, impreuna cu profesorii conducatori de doctorate cu frecventa (prof. Mircea Muthu, prof. Ion Vartic, prof. Vasile Voia), repartizarea doctoranzilor cu frecventa ai catedrei in atelierele de cercetare
– Directorul de studii al Masterului Istoria imaginilor – Istoria ideilor (prof. Vasile Voia) asigura, impreuna cu directorii de ateliere (prof. Mircea Muthu, prof. Stefan Borbély, conf. Ruxandra Cesereanu, prof. Ovidiu Pecican, conf. Corin Braga), organizarea echipelor de masteranzi in cadrul atelierelor
– Directorul Cercului Eranos (prof. Stefan Borbely) organizeaza sedintele si dezbaterile pe marginea temelor cercetate
– Seful Catedrei de Literatura Comparata, impreuna cu ceilalti participanti la proiect, se ocupa de organizarea simpozionului internation GRECO-CRI si a conferintelor individuale
– Directorii Caietelor Echinox (conf. Corin Braga, prof. Stefan Borbely) coordoneaza editarea si publicarea numerelor tematice rezultate din activitatile atelierelor
– Directorul colectiei Mundus Imaginalis de la editura Dacia (conf. Corin Braga) se ocupa de publicarea volumelor rezultate din cercetare
– Administratorul Websiteului Centrului de Cercetare a Imaginarului (Florin Stefan Morar) prelucreaza si afiseaza bazele electronice de date