Acest volum al Caietelor Echinox se doreşte a fi un omagiu adus lui Hugo Meltzl de către Catedrele de literatură comparată, de Limba şi literatura germană şi de Limba şi literatura maghiară de la Facultatea de Litere din Cluj. Născut în 1846 la Reghinul Secuiesc, Hugo Meltzl de Lomnitz a făcut studii strălucite în Germania, la Leipzig şi Heidelberg. Întors la Cluj, la numai 26 de ani, a devenit profesor, mai apoi decan al Facultăţii de filosofie şi pentru un timp rector al Universităţii clujene. Marele său merit este acela de a fi întemeiat o revistă considerată de către specialişti a fi, fără false mândrii protocroniste, prima publicaţie de literatură comparată din lume. Este vorba de Acta Comparationis Litterarum Universarum, al cărei titlu era reprodus în nu mai puţin de 12 limbi: Összehasonlitó Irodalomtörténelmi Lapok, Zeitschrift für vergleichende Literatur, Journal de littérature comparée etc. Primul număr a văzut lumina tiparului în 1877 şi revista a continuat să apară până în 1888. Pornind de la ideile lui Goethe privind necesitatea unei Weltliteratur care să studieze “fenomenele originare” ale creativităţii umane, disciplina “plutea in aer”, dar nu avea un organ publicistic specific. În mai multe articole programatice, Hugo Meltzl a formulat principiile pe care îşi propunea saă le promoveze prin Acta comparationis, sşi anume “comparatismul”, înţeles în primul rând ca artă a traducerii şi a comunicarii între diferitele literaturi europene, şi “poliglotismul”, restrâns însă în mod practic la “decaglotism”. Acest program deschidea calea unei cercetări transfrontaliere, poliglote şi multidisciplinare a literaturii europene şi mondiale.
La aproape 130 de ani de la această iniţiativă, şcoala clujeană de comparatism doreşte să îşi manifeste reverenţa faţă de acest înaintaş deschizător de drumuri. Volumul de faţă este conceput ca un Festschrift închinat lui Hugo Meltzl. El cuprinde, pe de o parte, un set de studii dedicate revistei Acta comparationis, iar pe de alta un florilegiu de studii comparatiste care, mutatis mutandis, la o altă vârstă istorică, duc mai departe programul comparatist al profesorului clujean.
Volumul este organizat în patru secţiuni. Prima secţiune cuprinde traducerea în româneşte a celor trei texte programatice importante ale lui Hugo Meltzl, “Preliminarii ale literaturii comparate”, “Poliglotismul” şi “Decaglotismul”, însoţite de un studiu introductiv, precum şi o serie de analize ale materialelor publicate în Acta comparations şi a profilului în general al revistei. Astfel, spre exemplu, sintezele lui László Csilla si al Sandei Ignat urmăresc modul în care a fost reflectată în revistaă literatura populară, maghiară respectiv românească, iar cel al lui Lukács Andrea receptarea lui Kant şi a lui Schopenhauer în cultura maghiară.

Următoarele secţiuni cuprind o serie de studii de comparatism în onoarea lui Hugo Meltzl, pe care le-am regrupat, după un criteriu oarecum formal, în studii teoretice privind disciplina, în studii dedicate unor teme, motive, mituri şi simboluri recurente în literatura europeană, şi în sfârşit în studii în care operele unor scriitori sunt, în mai mult dintre cazuri, cercetate în paralel.
Astfel, în cadrul primei secţiuni, Vasile Voia face o apreciere de ansamblu asupra stadiului actual al comparatismului, în special al conceptelor de temă şi motiv, în timp ce Berszán István se interoghează asupra aportului adus disciplinei de către cercetarile textuale. Alte două studii, ale lui Jean-Jacques Wunenburger şi Doru Pop, deschid comparatismul către cercetarea imaginarului, primul investigând rolul imaginii şi al simbolului în constituirea gandirii şi a discursului filosofic, iar cel de-al doilea făcând o panoramă a metodologiilor contemporane în analiza imaginilor. Un alt grup de trei studii aduc o altă dimensiune interdisciplinară comparatismului, fiind interesate de evoluţia ideilor şi a mentalităţilor, de psihoistorie, de relaţia creatorului cu societatea. În fapt, toate cel trei texte se apleacă asupra impactului ideologiei comuniste asupra artei: Ştefan Borbély lămureşte o serie de confuzii asupra conceptului de proletcultism, Monica Gheţ analizează orbirea istorica a Vestului faţă de totalitarismul roşu, iar Sanda Cordoş urmăreşte felul în care căderea comunismului s-a reflectat în conştiinţa intelectualilor români.
Cea de-a doua secţiune se deschide cu studiul de mare respiraţie erudită pe care Adrian Marino îl inchină opoziţiei dintre muze şi arme în Renaştere. Mircea Muthu prezintă o sinteză a cercetărilor sale asupra tipologiilor umane din literatura balcanică. Diana Adamek schimbă tonul volumului, cu un text la graniţa dintre critică literară, proză şi jurnal intim. Studiul meu se ocupă de trei tipologii ale călătoriei iniţiatice în Evul Mediu, fizică, mistică şi alegorică. Camelia Burghele reface tipologia sfântului vindecător şi a figurilor religioase harismatice. Dumitru Chioaru şi András Kányádi se ocupă de două mituri moderne ale Erosului, cel al lui Don Juan şi cel al lui Casanova, în timp ce Mihaela Ursa compară concepţia despre iubire din literatura contemporană cu cea a secolului al XVIII-lea.
În cadrul celei de-a treia secţiuni sunt puse în lumină deschiderile comparatiste şi corelaţiile simbolice şi ideatice ale operele unor scriitori precum Borges (în re-lectura lui Matei Călinescu) sau Paul Celan (Norina Procopan) şi a doi filosofi ce stau la capetele gândirii europene, Platon (Martin Engel) şi Nietzsche (Ştefan Maftei). În spiritul importanţei acordate traducerilor de către Hugo Meltzl, Petru Forna şi Delia Magdalena Leca scot în evidenţă subtilităţile şi dificultăţile unor tălmăciri cum ar fi cea a lui Luther în română sau a lui Eminescu în germană şi italiană. În sfârşit, un alt grup de texte aşază în paralel operele a câte doi creatori, prin prisma unor concepte sau concepţii înrudite: fenomenul originar la Goethe şi Blaga (Andra Ivan), catolicismul şi pravoslavnicia la Nietzsche şi Dostoievski (Constantina Buleu), şi suprarealismul lui Magritte şi Gellu Naum (Mara Stanca Răfan).
În totul, prin acest volum Caietele Echinox şi comparatismul clujean asumă o filiaţie şi celebrează figura unui înaintaş.